Maia Sandu, aplaudată în picioare în Parlamentul din Lituania: „Extinderea UE nu poate aștepta”

Extinderea Uniunii Europene „nu poate aștepta”, deoarece într-o lume „atât de instabilă” lăsarea statelor democratice în „zone gri” reprezintă „un risc pe care Europa nu și-l poate permite”. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu în discursul rostit în Parlamentul de la Vilnius, cu ocazia celei de-a 36-a aniversări a restabilirii independenței Lituaniei.

Șefa statului a precizat că aderarea Republicii Moldova la UE este importantă pentru securitatea țării noastre și a întregului continent. Maia Sandu a făcut apel la Lituania să sprijine acest parcurs și a amintit că, în 1990, Moldova a fost prima țară din lume care a recunoscut independența Lituaniei.

Președinta a acuzat Rusia că duce un război hibrid împotriva Republicii Moldova. Totodată, Maia Sandu a avertizat că Moscova a pornit un „război cognitiv” împotriva democrațiilor, încercând să manipuleze opinia publică și să submineze instituțiile democratice prin dezinformare, finanțarea unor forțe politice și interferențe electorale. Maia Sandu a condamnat acțiunile Moscovei și a reiterat sprijinul pentru țara vecină. Președinta a îndemnat, totodată, Lituania, să continue să susțină Ucraina.

„Cât timp poate să reziste o țară mică ca a mea, în afara UE, supusă unui atac hibrid activ, la hotarul unui război în plină desfășurare? Răspunsul sincer este: nu la nesfârșit. De aceea aderarea Moldovei la UE nu este doar o chestiune de dezvoltare sau aspirație. Este o chestiune de securitate – a noastră și a Europei”.

„În mai 1990, parlamentul unei țări care nu era încă liberă s-a uitat la ceea ce ați făcut și a spus: vă vedem, vă suntem alături, libertatea voastră este legitimă. Acum Moldova este cea care își caută locul în familia națiunilor europene libere – cu aceeași convingere, aceeași încăpățânare, același refuz de a accepta că locul nostru poate fi oriunde altundeva decât în Uniunea Europeană. Ne-ați oferit un exemplu în 1990. Vă rog, ajutați-ne să îl urmăm acum”, a declarat Maia Sandu.

Precizăm că astăzi, 11 martie, Lituania marchează 36 de ani de la restabilirea independenței față de Uniunea Sovietică. Cu această ocazie, președinta Maia Sandu efectuează o vizită oficială de două zile în Lituania.

În Parlamentul de la Vilnius, unde a rostit discursul, șefa statului a prezentat rezoluția adoptată pe 31 mai 1990 prin care Moldova a recunoscut independența restabilită a Republicii Lituania, deși, la acea vreme, Moldova nu era un stat suveran și făcea parte din Uniunea Sovietică.

„A fost propriul nostru mic act de curaj. Un gest de solidaritate făcut înainte ca noi înșine să fim liberi. Iar astăzi, 36 de ani mai târziu, vin în fața dumneavoastră pentru a spune: spiritul acelui gest dăinuie”, a declarat Maia Sandu.

Discursul președintei, care a durat de peste 10 minute, a fost aplaudat în picioare de deputații din parlamentul lituanian. Mesajul poate fi citit integral AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

kremlin.ru

Putin a semnat legea care-i permită să folosească armata pentru „protejarea” rușilor arestați peste hotare

Vladimir Putin a semnat luni, 25 mai, legea care permite președintelui Federației Ruse să folosească armata pentru „a proteja” cetățenii ruși arestați în străinătate.

Conform noii legi, Federația Rusă va putea de acum să mobilizeze armata pentru „protejarea cetățenilor ruși arestați sau supuși urmăririi penale” în străinătate, în baza deciziilor instanțelor străine. Este vorba, de exemplu, despre deciziile Curții Penale Internaționale, care a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin în 2023.

În februarie 2022, cu puțin timp înainte de declanșarea invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, Vladimir Putin a obținut deja dreptul de a utiliza forțele armate ale Rusiei în afara țării. Decizia a fost adoptată atunci de Consiliul Federației, notează Meduza.

***

Amintim că, pe 15 mai, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care locuitorii din regiunea transnistreană pot obține cetățenia rusă fără a respecta condițiile generale impuse cetățenilor străini, cum ar fi reședința permanentă pe teritoriul Rusiei timp de cinci ani, cunoașterea limbii ruse și cunoașterea istoriei Rusiei. Aceștia vor putea depune cererea direct la consulatele și reprezentanțele diplomatice ale Rusiei.

În reacție, prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Kremlinului ar putea avea drept scop recrutarea de noi militari pentru războiul din Ucraina. El a mai spus că autoritățile de la Chișinău vor discuta măsurile care trebuie întreprinse după decretul semnat de Putin și nu exclude convocarea ambasadorului desemnat al Federației Ruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: