Андрей Мардарь / NewsMaker

Maia Sandu: Guvernul de la București a anunțat că Moldova a ratat peste €60 mln

Republica Moldova a ratat peste €60 mln, de care urma să beneficieze în cadrul Acordului privind programul de asistență tehnică și financiară din partea României. Anunțul a fost făcut în seara de 28 martie, de către președinta țării, Maia Sandu. Șefa statului a precizat că acest lucru s-a întâmplat din cauza că Guvernul de la Chișinău a refuzat să semneze cel de-al Șaselea Protocol Adițional, necesar pentru extinderea Acordului.

„Într-o perioadă de criză profundă, Republica Moldova ratează un sprijin financiar important. Guvernul de la București a anunțat în această seară despre încetarea valabilității Acordului privind programul de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, acordat de România Republicii Moldova în 2010. Este vorba de peste 60 de milioane de euro, rămase nevalorificate din cauză că Guvernul de la Chișinău a refuzat să semneze cel de-al Șaselea Protocol Adițional, necesar pentru extinderea Acordului”, a scris șefa statului pe Facebook.

Maia Sandu a precizat că suma ar fi putut îmbunătăți semnificativ viața moldovenilor, prin proiecte comunitare, cum a fost reabilitarea și modernizarea a peste 1000 de grădinițe și instituții școlare sau proiecte de infrastructură, cum este Gazoductul Iași-Chișinău și interconectarea energetică.

„Mai întâi Guvernul Chicu a refuzat să semneze Protocolul 6, propus de partea română încă la începutul lunii noiembrie 2020 pentru extinderea termenului de valabilitate a Acordului. Nici actualul Guvern în exercițiu nu a întreprins suficiente măsuri pentru a păstra Acordul, invocând lipsa de sprijin în Parlament. Vom opta pentru reluarea discuțiilor cu partea română pentru un nou program de asistență în speranța că în curând vom avea un Parlament care să susțină acest program și altele destinate oamenilor”, a conchis președinta țării.

Într-o perioadă de criză profundă, Republica Moldova ratează un sprijin financiar important. Guvernul de la București a…

Publicată de Maia Sandu pe Duminică, 28 martie 2021

A venit cu o reacție și liderul PDM, Pavel Filip: „Cui decontăm acești bani: Maiei Sandu sau lui Igor Dodon? Cine totuși își asumă pierderea: cei care au un Guvern și îl controlează sau cei care conduc Președinția și refuză să instaleze un alt guvern? Cine se face responsabil de acest eșec? Îl adăugăm la cei 42 de morți azi? La cei 400 oameni care au murit săptămâna asta? La cei 5000 morți până acum?”.

⛔️Republica Moldova pierde astăzi 60 mln euro grant din partea României. În perioadă de criză catastrofală, să ratezi…

Publicată de Pavel Filip pe Duminică, 28 martie 2021

***

În cadrul unei emisiuni televizate din 21 ianuarie. ambasadorul României în Republica Moldova a avertizat că acordul de grant de 100 de milioane va expira în luna aprilie, iar Chișinăul riscă să piardă cele peste 60 de mln de euro care nu au fost utilizate.

Ulterior, într-un interviu publicat pe 19 martie, ministrul român al Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a declarat că România ar putea încheia un protocol adițional cu Republica Moldova, care să permită țării noastre să nu piardă cele 68 de milioane de euro din asistenţa financiară nerambursabilă în valoare de 100 milioane de euro acordată de România prin acordul semnat în 2010.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: