presedinte.md

Maia Sandu, în Grecia: Moldova, pe cale să devină o rută de tranzit pentru fluxurile energetice regionale

Președinta Maia Sandu, care se află pe 15 decembrie într-o vizită în Grecia, a discutat cu premierul elen, Kyriakos Mitsotakis, despre colaborarea bilaterală și parcursul european al Republicii Moldova. Șefa statului a declarat că a fost abordat inclusiv subiectul securității energetice, menționând că Republica Moldova „este în curs de a deveni o rută de tranzit pentru fluxurile energetice regionale”. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu Mitsotakis, după discuțiile cu șeful Guvernului de la Atena.

Maia Sandu a menționat că discuțiile cu Kyriakos Mitsotakis au vizat cooperarea dintre Republica Moldova și Grecia.

Apreciem legăturile strânse dintre oamenii noștri, schimburile tot mai intense dintre companiile noastre și colaborarea noastră tot mai amplă în domeniile energiei, turismului și în alte sectoare-cheie. În același timp, vedem un potențial și mai mare pentru viitor. (…) Credem că excelentele noastre relații politice pot și trebuie să se traducă într-o conlucrare economică chiar mai profundă”, a spus ea.

Totodată, președinta a declarat că discuțiile au abordat subiectul securității energetice. „Grecia a devenit un pilon-cheie al securității energetice regionale, datorită extinderii rapide a surselor regenerabile și investițiilor strategice în infrastructură, care permit furnizarea de energie diversificată și fiabilă în Europa de Sud-Est. Moldova este în curs de a deveni o rută de tranzit pentru fluxurile energetice regionale, inclusiv pentru gazul natural lichefiat din Statele Unite care ajunge în Grecia și continuă spre Ucraina. Am sprijinit acest efort prin reducerea la jumătate a tarifelor de tranzit, făcând această rută și mai atractivă și viabilă din punct de vedere comercial. Aceasta este o contribuție practică la sprijinirea Ucrainei și la consolidarea securității energetice regionale într-un moment în care reziliența contează cu adevărat”, a spus ea.

Lidera de la Chișinău a avut și „un schimb de opinii” cu premierul elen despre invazia rusă din Ucraina.

Războiul purtat de Rusia afectează deja modul nostru de viață normal, mult dincolo de linia frontului și de statele vecine. Dronele încalcă spațiul aerian european pe întregul continent, infrastructura critică este vizată prin acte de sabotaj, atacurile cibernetice perturbă serviciile publice, iar dezinformarea încearcă să dezbine societățile noastre din interior. De aceea, sprijinirea Ucrainei și consolidarea rezilienței noastre colective rămân esențiale pentru securitatea întregului continent european”, a declarat Maia Sandu.

De asemenea, conversația oficialilor a vizat inclusiv parcursul european al Republicii Moldova. „Aderarea la UE este cel mai important proiect național de la obținerea independenței. Este o necesitate strategică și o strategie de supraviețuire într-un moment în care un agresor continuă să ne amenințe suveranitatea și securitatea. Este vorba despre ancorarea fermă a Republicii Moldova într-un sistem de reguli, valori și solidaritate împărtășite”, a spus Maia Sandu.

Aceasta a mulțumit Greciei pentru sprijinul față de Republica Moldova în procesul său de integrare europeană.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: