Maia Sandu nu este așteptată la summitul CSI. Peskov: se știe că președinta Moldovei nu participă

Proiectul de lege al Adunării Populare a Găgăuziei pentru modificarea Codului electoral nu aduce îmbunătățiri, ci ar putea conduce la crearea unui sistem electoral paralel. Propunerile pot genera suprapuneri de competență și conflicte normative. Informațiile se regăsesc într-un aviz pregătit de Guvern, care urmează să fie aprobat la următoarea ședință a Executivului. În același aviz se menționează că Guvernul nu susține adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova a fost înaintat ca inițiativă legislativă de Adunarea Populară a Găgăuziei. Aceasta a solicitat:

• introducerea noțiunii „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” şi consfinţirea statutului acesteia ca autoritate electorală centrală a Găgăuziei;
• delimitarea competențelor Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova şi a Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor regionale în Găgăuzia, alegerilor parlamentare, alegerilor prezidențiale, alegerilor în autoritățile administraţiei publice locale, precum şi a referendumurilor republicane desfăşurate pe teritoriul Găgăuziei;
• stabilirea procedurii de cooperare între Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova şi Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei;
• determinarea modului de finanțare şi asigurare tehnico-materială a alegerilor regionale din Găgăuzia;
• acordarea dreptului Adunării Populare a Găgăuziei de a coordona data desfăşurării alegerilor în autoritățile administrației publice locale din Găgăuzia şi de a sprijini, în limitele competențelor sale, organizarea acestora;
• stabilirea modului de constituire şi funcționare a organelor electorale create pentru organizarea pregătirii şi desfăşurării alegerilor şi referendumurilor regionale în Găgăuzia.

Precizările Guvernului

În proiectul aflat pe masa Guvernului se menționează că propunerea de înlocuire a sintagmei actuale „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” cu „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” este apreciată ca fiind inoportună. Totodată, „se apreciază ca fiind necesară păstrarea actualei denumiri și a structurii instituționale existente „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei””. „Intervenția legislativă propusă nu se justifică din perspectiva necesităților actuale de reglementare și nu contribuie la optimizarea organizării procesului electoral, ci, dimpotrivă, este de natură să genereze incertitudini normative și suprapuneri instituționale”, se mai arată în proiect.

În proiect se mai menționează că propunerea de a abilita organul electoral din Găgăuzia cu competența de organizare și desfășurare a alegerilor și a „referendumurilor regionale” generează neconcordanțe în raport cu Codul electoral. „Utilizarea unei sintagme neclare sau inexistente în cadrul normativ creează o confuzie conceptuală privind natura și tipologia referendumurilor ce pot fi organizate pe teritoriul unității teritoriale autonome. (…) Adunarea Populară a Găgăuziei este abilitată să organizeze referendumuri locale în problemele ce țin de competența sa, iar cadrul normativ local relevant prevede expres atribuții în acest sens. (…) Prin urmare, reglementarea propusă se abate de la terminologia și structura competențelor deja stabilite în legislația națională”, se precizează în proiect.

NM by mihaelaconovali25

În ceea ce privește propunerea privind utilizarea sintagmei „referendumurilor republicane”, în locul termenului „al referendumurilor” conform redacției actuale, implică restrângerea sferei de aplicare prin excluderea referendumurilor locale, se menționează în proiect.

La fel, potrivit proiectului, instituirea obligației pentru Comisia Electorală Centrală de a coordona exclusiv cu Adunarea Populară a Găgăuziei data desfășurării alegerilor autorităților administrației publice locale din Găgăuzia creează un regim juridic diferențiat față de celelalte unități administrativ-teritoriale.

În concluzie, se menționează că „proiectul de lege înaintat nu aduce îmbunătățiri reglementării procesului electoral, ci ar putea conduce la crearea unui sistem electoral paralel, incompatibil cu principiul unității administrării procesului electoral, consacrat de Codul electoral”. „În ansamblu, propunerile cuprinse în proiect pot genera suprapuneri de competență și conflicte normative, cu efect de fragmentare a cadrului de reglementare, afectând aplicarea legislației în materie și buna desfășurare a procesului electoral. Având în vedere considerațiile prezentate mai sus, Guvernul nu susține adoptarea proiectului de lege”, se mai declară în proiect.

Avizul urmează să fie prezentat de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.

***

Procesul electoral din Găgăuzia este blocat din cauza neconcordanțelor dintre Codul electoral al autonomiei și Codul electoral național, adoptat în 2023, care nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, întrucât mandatul deputaților Adunării Populare a Găgăuziei a expirat deja.

Pentru a depăși impasul, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru mixte, sub egida Președinției, în urma cărora a fost elaborat un proiect de hotărâre de compromis. Pe 2 iunie, ședința extraordinară a Adunării Populare în care urma să fie adoptat documentul a eșuat din lipsă de cvorum. În aceeași zi, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia. Pe 9 iunie, Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate proiectul, calificându-l drept contrar legislației în vigoare.

Între timp, Adunarea Populară a Găgăuziei a venit cu o solicitare către Chișinău, pentru a modifica Codul electoral, astfel încât autoritatea responsabilă de organizarea alegerilor în regiune să fie „Comisia Electorală Centrală”, nu „Consiliul Electoral al Găgăuziei”, așa cum prevede legislația națională.

NewsMaker a explicat ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri – alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan – AICI.