screenshot

Maia Sandu, optimistă față de justiția din Republica Moldova: „Începe să dea semne de viață”

Președinta Maia Sandu a afirmat că justiția din Republica Moldova „începe să dea semne de viață”. „Am văzut cel puțin o decizie recentă și am avut decizii pe alte dosare importante mai devreme”, a comunicat șefa statului. Declarațiile au fost făcute în contextul solicitării autorităților privind extrădarea fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc și al pregătirii justiției din Republica Moldova pentru revenirea acestuia în țară.

„Dacă este discuția despre sistemul judecătoresc și despre procurori, chiar e momentul în care o să vedem dacă procurorii și judecătorii au făcut o treabă bună pe dosarele care i-au fost intentate (nota red. lui Plahotniuc) sau dacă au mimat acest lucru. (…) Noi am început procesul de curățare în justiție și trebuie să recunoaștem că justiția noastră începe să dea semne de viață. Am văzut cel puțin o decizie recentă și am mai avut decizii pe alte dosare importante mai devreme, mă refer la recuperarea aeroportului de către stat și la condamnarea lui Șor. (…) Justiția dă niște semne de viață. Am văzut că aproape 100 de judecători au plecat din sistem în ultimii trei ani în cadrul acestui proces de curățare”, a comunicat Maia Sandu în cadrul unui interviu pentru Nicolae Chicu.

„Dar vedem că nu este suficient și aici putem să vorbim despre ce s-a întâmplat în luna august – două dosare pe cazuri, care ambele țin de corupție electorală. Într-un caz o judecătoare care a demonstrat că nu poate fi nici coruptă și nici intimidată de gruparea criminală și un alt dosar, dosarul Tauber, cu decizii foarte ciudate și în care judecătoarea se pare că se bucură de tot respectul grupării criminale. Deci e foarte clar că reforma trebuie continuată”, a conchis șefa statului.

***

Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia. Fostul lider democrat este cercetat penal în Republica Moldova pentru infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, preciza Procuratura Generală. Procuratura și Ministerul Justiției au transmis autorităților din Grecia cereri de extrădare. Pe 13 august, Curtea de Apel de la Atena a decis extrădarea lui Plahotniuc în Moldova, decizia finală urmând să fie luată de Ministerul grec al Justiției. Pe 20 august, avocatul său a anunțat că instanța a acceptat extrădarea și pentru alte două cereri ale autorităților moldovenești.

***

Amintim că, în Republica Moldova, în luna august 2025, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțu, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Pe lângă aceasta, instanța a aplicat o pedeapsă de 6 ani de închisoare pentru Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului. A doua zi după pronunțarea sentinței, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că judecătoarea Ana Cucerescu, care a emis sentința, a fost amenințată timp de câteva luni. Pe lângă judecător, și un membru al instituției a fost ținta unor mesaje de amenințare, a declarat Caraman.

Înainte de aceasta, procurorii au cerut 13 ani de închisoare pentru deputata Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. Aceștia au solicitat, totodată, anunțarea în căutare a parlamentarei, care a părăsit Republica Moldova acum aproximativ șase luni și nu a mai revenit. Avocatul lui Tauber a decarta că absența clientei sale de la ședințele de judecată nu ar fi o încălcare. Avocatul a sugerat că, de fapt, neprezentarea ar fi „un drept” de care beneficiază, fiindcă instanța a acceptat cererea privind examinarea cauzei în lipsa acesteia. Deputata își va afla sentința pe 30 septembrie.

Mai precizăm că tot în Republica Moldova, în martie 2025, deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au fost condamnați la închisoare. Lozovan a primit 6 ani de detenție într-un dosar de finanțare a unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor, iar Nesterovschi – 12 ani de închisoare pentru corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice de către același grup criminal. Inculpații nu au fost prezenți la ședințele de judecată și au fost dați în căutare. Autoritățile susțin că aceștia s-ar afla în regiunea transnistreană.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: