screenshot

Maia Sandu, optimistă față de justiția din Republica Moldova: „Începe să dea semne de viață”

Președinta Maia Sandu a afirmat că justiția din Republica Moldova „începe să dea semne de viață”. „Am văzut cel puțin o decizie recentă și am avut decizii pe alte dosare importante mai devreme”, a comunicat șefa statului. Declarațiile au fost făcute în contextul solicitării autorităților privind extrădarea fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc și al pregătirii justiției din Republica Moldova pentru revenirea acestuia în țară.

„Dacă este discuția despre sistemul judecătoresc și despre procurori, chiar e momentul în care o să vedem dacă procurorii și judecătorii au făcut o treabă bună pe dosarele care i-au fost intentate (nota red. lui Plahotniuc) sau dacă au mimat acest lucru. (…) Noi am început procesul de curățare în justiție și trebuie să recunoaștem că justiția noastră începe să dea semne de viață. Am văzut cel puțin o decizie recentă și am mai avut decizii pe alte dosare importante mai devreme, mă refer la recuperarea aeroportului de către stat și la condamnarea lui Șor. (…) Justiția dă niște semne de viață. Am văzut că aproape 100 de judecători au plecat din sistem în ultimii trei ani în cadrul acestui proces de curățare”, a comunicat Maia Sandu în cadrul unui interviu pentru Nicolae Chicu.

„Dar vedem că nu este suficient și aici putem să vorbim despre ce s-a întâmplat în luna august – două dosare pe cazuri, care ambele țin de corupție electorală. Într-un caz o judecătoare care a demonstrat că nu poate fi nici coruptă și nici intimidată de gruparea criminală și un alt dosar, dosarul Tauber, cu decizii foarte ciudate și în care judecătoarea se pare că se bucură de tot respectul grupării criminale. Deci e foarte clar că reforma trebuie continuată”, a conchis șefa statului.

***

Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia. Fostul lider democrat este cercetat penal în Republica Moldova pentru infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, preciza Procuratura Generală. Procuratura și Ministerul Justiției au transmis autorităților din Grecia cereri de extrădare. Pe 13 august, Curtea de Apel de la Atena a decis extrădarea lui Plahotniuc în Moldova, decizia finală urmând să fie luată de Ministerul grec al Justiției. Pe 20 august, avocatul său a anunțat că instanța a acceptat extrădarea și pentru alte două cereri ale autorităților moldovenești.

***

Amintim că, în Republica Moldova, în luna august 2025, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțu, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Pe lângă aceasta, instanța a aplicat o pedeapsă de 6 ani de închisoare pentru Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului. A doua zi după pronunțarea sentinței, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că judecătoarea Ana Cucerescu, care a emis sentința, a fost amenințată timp de câteva luni. Pe lângă judecător, și un membru al instituției a fost ținta unor mesaje de amenințare, a declarat Caraman.

Înainte de aceasta, procurorii au cerut 13 ani de închisoare pentru deputata Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. Aceștia au solicitat, totodată, anunțarea în căutare a parlamentarei, care a părăsit Republica Moldova acum aproximativ șase luni și nu a mai revenit. Avocatul lui Tauber a decarta că absența clientei sale de la ședințele de judecată nu ar fi o încălcare. Avocatul a sugerat că, de fapt, neprezentarea ar fi „un drept” de care beneficiază, fiindcă instanța a acceptat cererea privind examinarea cauzei în lipsa acesteia. Deputata își va afla sentința pe 30 septembrie.

Mai precizăm că tot în Republica Moldova, în martie 2025, deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au fost condamnați la închisoare. Lozovan a primit 6 ani de detenție într-un dosar de finanțare a unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor, iar Nesterovschi – 12 ani de închisoare pentru corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice de către același grup criminal. Inculpații nu au fost prezenți la ședințele de judecată și au fost dați în căutare. Autoritățile susțin că aceștia s-ar afla în regiunea transnistreană.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: