Maia Sandu și Victor Parlicov, la conferința ONU privind schimbările climatice de la Baku. Cu cine se vor întâlni

Președinta Maia Sandu și ministrul Energiei, Victor Parlicov, participă la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP29). Evenimentul se desfășoară la Baku, în perioada 11 – 22 noiembrie.

Instituția prezidențiala a anunțat că Maia Sandu va participa la lucrările COP29 pe 12 noiembrie. Șefa statului va susține un discurs în cadrul segmentului de nivel înalt al COP29 și va avea întrevederi bilaterale cu alți șefi de stat și oficiali de rang înalt.

La eveniment participă și o delegație a Ministerului Energiei al Republicii Moldova, care este condusă de Victor Parlicov. Ministerul Energiei a anunțat, într-un comunicat,  că, în marja COP29, Victor Parlicov va avea o serie de întrevederi bilaterale, inclusiv cu omologul său azer, Parviz Shahbazov Ogtay. În cadrul discuțiilor, vor fi explorate oportunitățile de consolidare a cooperării în sectorul energetic cu partenerii regionali ai Republicii Moldova.

Un punct central al vizitei este semnarea Memorandumului de Înțelegere între Republica Moldova și Bulgaria privind cooperarea în domeniul securității aprovizionării cu energie. „Parteneriatul va sprijini stabilitatea aprovizionării energetice a ambelor state și dezvoltarea unor soluții comune de securitate energetică în regiune”, a precizat Ministerul Energiei.

De asemenea, ministrul Parlicov va reprezenta țara noastră la un panel dedicat economiei verzi și acțiunilor climatice pentru o creștere rezilientă. Oficialul se va referi la provocările și măsurile necesare pentru tranziția Republicii Moldova către sustenabilitate în contextul schimbărilor climatice.

De asemenea, secretara de stat Carolina Novac va participa la o serie de paneluri și întrevederi, unde se vor discuta subiecte legate de importanța tranziției verzi pentru acțiuni climatice eficiente, politicile comerciale și mecanismele transfrontaliere necesare pentru o economie cu emisii reduse de carbon, extinderea investițiilor în eficiență energetică și surse regenerabile în Europa și Asia Centrală, precum și soluțiile de creștere a eficienței energetice în sectorul construcțiilor.

***

COP29 reunește reprezentanți din 197 de țări și își propune să accelereze implementarea Acordului de la Paris, cu accent pe creșterea ambițiilor globale, asigurarea justiției climatice și promovarea dezvoltării durabile.

Reuniunea din acest an a COP se concentrează pe finanțele verzi şi crearea unui nou fond, finanțat de producătorii de resurse energetice fosile, companii şi țări, de care să beneficieze țările afectate de schimbările climatice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: