Maib și Bursa de Valori București organizează Forumul Listarea pe o piață de capital internațională

Maib în colaborare cu Bursa de Valori București, în parteneriat cu WOOD & Co, cu sprijinul EBA Moldova și AmCham Moldova au plăcerea să vă invite la Forumul „Listarea pe o piață de capital internațională”, care va avea loc luni, 12 decembrie 2022, la Courtyard by Marriott Chișinău.

Formatul evenimentului: fizic/ online. Participarea fizică în sală va avea loc doar în baza unei invitații. Pentru participarea online, înregistrează-te accesând linkul.

Data evenimentului: luni, 12 decembrie, 2022

Ora: 11:00-14:00 (înregistrarea participanților va începe la ora 10:00)

Locul desfășurării: Courtyard by Marriott Chișinău

Scopul evenimentului: Forumul este organizat cu scopul de a prezenta companiilor moldovenești potențialul de accesare a finanțării de capitaluri proprii și împrumutate prin listarea la o bursă internațională. Participanții vor discuta despre avantajele listării, modalitățile de listare, aspectele tehnice, aprobările necesare, cererea investitorilor și alte subiecte. Aceasta este o oportunitate pentru liderii de afaceri din Moldova de a afla mai multe despre piețele de capital de la participanții de pe piață.

Agenda:

11:00 – 11:20 Cuvânt de deschidere din partea lui Giorgi Shagidze, Președintele maib

Kent G Logsdon, Ambasadorul SUA în Republica Moldova

Janis Mazeiks, Ambasadorul UE în Republica Moldova

Octavian Armașu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei

Angela Sax, Șefa Oficiului BERD în Republica Moldova

Rodgers Chawani, Reprezentantul FMI în Republica Moldova

11:20-12:05 Panel 1: Experiența unei companii listate

Vasile Tofan, Președintele Consiliului Purcari

Giorgi Shagidze, Președintele maib

Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori București

Vytautas Plunksnis, Șef Private Equity, Invalda INVL

Moderator – Mariana Rufa, Președinta Asociației Businessului European

12:05 – 12:20 Încurajarea listării, discursuri introductive ținute de Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori București

Dumitru Alaiba, Ministrul Economiei, Republica Moldova

Vitalie Lemne, Vicepreședintele CNPF, Republica Moldova

Ovidiu Petre, Director General al Direcţiei Generale Sector Instrumente şi Investiţii Financiare din cadrul ASF

Mihai Precup, Secretar de stat, Ministerul Finanţelor, România

12.20-13.00 Panel 2: Foaia de parcurs pentru listare

Narcisa Oprea, Parteneră a Schoenherr & Asociații

Bogdan Campianu, Managing Director WOOD&Co România

Cristian Petre, Manager de Portofoliu, NN Pensions

Cristian Matei, Senior Broker, Tradesville

Moderator – Daniela Șerban, Președinta ARIR

13.00 – 14.00 Pauza de prânz, cu degustare de vinuri Purcari

14.00: Atelier de lucru privind listarea AERO cu companii IT din Moldova

În cadrul evenimentului vor fi disponibile traduceri în trei limbi: engleză, română și rusă atât pentru participanții din sală, cât și online.

Pentru orice întrebări legate de eveniment, contactează maib Relații cu Investitori, lăsând un mesaj la adresa electronică [email protected].

Vă așteptăm cu drag la Forumul „Listarea pe o piață de capital internațională 2022”!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Ignatiev nu a auzit despre dronă/ Tofan caută gaz mai ieftin/ Rușii cu miliarde sunt buni?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Patru drone au zburat deasupra Moldovei. Două au explodat la sol
— Tot mai multe incidente: 44 de încălcări ale spațiului aerian, în 2026
— Ignatiev nu știe nimic despre drona care s-ar fi prăbușit în zona Camenca?
— Ignatiev cere moratoriu la TVA și accize. Chiveri: banii au revenit în stânga Nistrului
— Disputa continuă după ce deputații nu au putut intra la stația de la Vadul lui Vodă
— Ce cred deputații despre posibila scumpire a gazului până la 26 de lei?
— Guvernul caută surse alternative pentru gaze mai ieftine
— Deputații, despre miliardarul care vrea să „ajute” Moldova
— PSRM îl susține pe Fiodor Gagauz la alegerile pentru funcția de bașcan
— Agricultorii din Basarabeasca ies la protest pe 25 septembrie
— Procurorii modifică învinuirea în dosarul „kuliok”
— NewsMaker, pe primul loc în clasamentul credibilității presei online


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


defence-ua.com/imagine simbol

Un nou incident cu drone: Fragmente ale unui aparat, găsite în raionul Briceni

Fragmente ale unei drone au fost depistate joi, 24 septembrie, în apropierea frontierei de stat, în raionul Briceni. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF).

Potrivit IGPF, o patrulă din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Briceni, aflată în misiune de supraveghere a frontierei, a găsit fragmentele în jurul orei 16:50, la aproximativ 1 700 de metri de linia frontierei, în interiorul Republicii Moldova.

Zona a fost imediat delimitată, iar la fața locului au fost solicitate serviciile specializate. Subdiviziunile specializate se deplasează la locul incidentului pentru a întreprinde măsurile necesare și a stabili toate circumstanțele.

Amintim că, în dimineața de 24 septembrie, pe fondul atacurilor ruse asupra Ucrainei, patru obiecte aeriene au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova. Două dintre acestea au căzut pe teritoriul țării – unul în raionul Florești, iar celălalt în apropierea satului Camenca din regiunea transnistreană.

În reacție, Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat în care a cerut Federației Ruse „să înceteze imediat atacurile asupra Ucrainei și orice acțiune care amenință securitatea Republicii Moldova și a cetățenilor săi”.

De la începutul războiului din Ucraina, în 2022, și până în prezent, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat de 81 de ori de rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală. Doar în acest an au fost înregistrate 44 de astfel de incidente, potrivit Ministerului Apărării.

Colaj NM

Critici în spațiul public după discuția lui Tofan cu miliardarul Makarov. Guvernul: „Vom căuta orice opțiune care poate aduce gaze mai ieftine”

Declarațiile premierului Vasile Tofan despre discuțiile cu miliardarul Igor Makarov, care s-a declarat pregătit să investească în sectorul energetic din Republica Moldova, au generat un val de reacții critice în mediul online. În timp ce unii au pus sub semnul întrebării prezentarea lui Makarov drept „investitor” și „filantrop” și au cerut mai multă transparență în eventualele înțelegeri cu acesta. Între timp, Guvernul a transmis că autoritățile caută activ surse alternative de aprovizionare cu gaze și vor analiza „orice variantă” care poate fi legală, sigură și avantajoasă economic pentru stat.

Într-o postare pe Facebook, jurnalistul Alexandru Cozer susține că Makarov nu ar trebui prezentat drept „erou, filantrop și salvator”, invocând istoricul acestuia de afaceri în Republica Moldova și relațiile sale cu Rusia. El a amintit, între altele, de privatizarea Uzinei Metalurgice de la Râbnița și de promisiunea unei investiții într-o centrală electrică la Burlăceni, care nu a fost realizată.

„În loc să facă pușcărie în Moldova și să fie lipsit de cetățenie pentru că ne face de rușine în fața unui partener atât de important precum Canada, unii de la noi ni-l prezintă drept mare salvator”, a scris el.

La rândul său, președintele PNM, Dragoș Galbur, a criticat modul în care Igor Makarov este prezentat în spațiul public în ultimele zile, afirmând că imaginea de miliardar, investitor și filantrop este promovată fără suficiente întrebări despre trecutul și interesele sale.

Galbur a atras atenția și asupra litigiului pe care Makarov îl are cu Canada, unde solicită despăgubiri în baza acordului bilateral de protecție a investițiilor dintre Canada și Republica Moldova. „Un miliard de dolari spus la televizor este deocamdată o promisiune. Înainte să ni se vândă povestea marelui investitor și binefăcător, cred că ar trebui să vedem documentele, condițiile și interesele reale din spatele acestei promisiuni”, a menționat politicianul.

Expertul WatchDog Valeriu Pașa a calificat Canada drept „un partener important și sincer al Republicii Moldova” și a spus că autoritățile de la Chișinău ar trebui să fie prudente în relația cu o persoană sancționată de Ottawa.

„Aici numai transparența completă ar putea justifica ipotetic să ai treabă cu un astfel de personaj precum acest Makarov. Să fie pus pe tapet ce își dorește și ce avem la schimb”, a afirmat Pașa.

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu a reacționat prin a distribui declarațiile premierului despre discuțiile cu Makarov și a scris: „Noi, ăștia mai vechi în jurnalismul din Moldova, încă nu avem Alzheimer. Las acest citat aici, pentru că el va conta mai încolo”.

Și activistul Vasilie Sprânceană a criticat prezentarea lui Makarov drept posibil „salvator” al sectorului energetic. Acesta a făcut trimitere la investiția anunțată în trecut de miliardar la Burlăceni și la istoricul afacerilor sale în Republica Moldova.

„Eu nu m-aș uita la «miliardele» pe care Makarov vrea să le investească în Moldova sub pretextul salvării. M-aș uita la ce va obține în schimb”, a scris Sprânceană.

Reacția Guvernului

După reacțiile din spațiul public, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că autoritățile caută activ surse alternative de aprovizionare cu gaze și că vor analiza orice opțiune care poate oferi Republicii Moldova condiții mai bune.

Potrivit lui Ciorici, Republica Moldova consumă anual circa 700-800 de milioane de metri cubi de gaze pe malul drept, iar la prețurile bursiere actuale factura anuală poate ajunge la 600-700 de milioane de euro.

„Nu vom sta pasiv, uitându-ne la graficele de la bursă. Vom căuta activ orice opțiune suplimentară serioasă care poate aduce Moldovei gaze mai ieftine și condiții mai bune – inclusiv contracte pe termen mai lung și surse alternative de aprovizionare. Fie că vorbim de gaz american, azer, qatarez sau turkmen, vom analiza fiecare variantă care este legală, sigură și avantajoasă economic pentru Republica Moldova. Vom vorbi cu guverne, producători, traderi și oameni care cunosc această piață și pot deschide uși. Avem doar un criteriu: prețul final pentru Moldova, siguranța livrării și independența noastră energetică”, a menționat reprezentantul Executivului.

Acesta a mai spus că, atunci când discuțiile se vor transforma în oferte concrete, autoritățile vor prezenta public „cifrele, condițiile și rezultatele cu maximă transparență”.

***

Amintim că, pe 21 septembrie, la o emisiune de la TV8, Igor Makarov a declarat că este gata să investească în sectorul energetic din Republica Moldova, subliniind că a discutat subiectul cu premierul Tofan. Acesta a spus că urmărește atât afacerile cu gaze, cât și livrările de produse petroliere și piața financiară. Totodată, miliardarul a mai spus că este pregătit să sponsorizeze inclusiv proiecte de binefacere. Ulterior, șeful Guvernului a confirmat că întrevederea a avut loc și a spus că l-a rugat pe Makarov să identifice proiecte umanitare pe care să le sponsorizeze.

visit.chisinau.md

Planurile guvernului pentru Vila Herța: Ministerul Culturii anunță consultări publice după solicitarea privind crearea Muzeului Femeilor în Artă

Autoritățile elaborează un studiu de prefezabilitate pentru Vila Herța și Vila Kligman din Chișinău, în cadrul procesului de restaurare a celor două edificii, sprijinit de Franța. Muzeul Național de Artă al Moldovei, care gestionează edificiile, intenționează să înființeze în Vila Kligman un muzeu dedicat pictorului Mihai Grecu, iar destinația Vilei Herța urmează să fie discutată în cadrul unor consultări publice, după ce reprezentanți ai sectorului cultural au propus crearea unui Muzeu al Femeilor în Artă. Informațiile se regăsesc într-o scrisoare transmisă de Ministerul Culturii managerului cultural Victoria Nagy Vajda, una dintre persoanele care propun crearea Muzeului Femeilor în Artă. La rândul său, Nagy Vajda afirmă că toate propunerile privind viitorul celor două clădiri ar trebui analizate în mod egal și în cadrul aceluiași proces de consultare.

Într-o scrisoare semnată de secretarul de stat Corneliu Cirimpei, Ministerul Culturii a precizat că, în cazul vilelor urbane „V. Herța” și „M. Kligman” este în curs de elaborare un studiu de prefezabilitate. Documentul va sta la baza deciziilor privind dezvoltarea și funcțiunile viitoare ale celor două edificii.

Totodată, instituția a menționat că Muzeul Național de Artă al Moldovei intenționează să creeze în Vila „M. Kligman” Muzeul „Mihai Grecu”, dedicat operei artistului.

„În ceea ce privește propunerea de creare a Muzeului Femeilor în Artă în «Vila urbană a lui V. Herța», Ministerul Culturii apreciază valoarea și relevanța acesteia și consideră importantă continuarea dialogului cu reprezentanții comunității artistice și ai societății civile. În acest sens, în perioada următoare, vor fi organizate consultări publice și ateliere de lucru cu participarea reprezentanților societății civile, ai comunității artistice și ai sectorului cultural, în vederea elaborării unei viziuni coerente privind dezvoltarea edificiilor «Vila urbană a lui V. Herța» și «Vila urbană a lui M. Kligman» și stabilirea funcțiunilor lor muzeale”, a menționat ministerul.

În răspunsul său către minister, Victoria Nagy Vajda a salutat organizarea consultărilor și a spus că va participa la acestea. Ea a remarcat însă că proiectul Muzeului „Mihai Grecu” pare deja conturat la nivel instituțional și consideră că toate propunerile privind destinația complexului Herța–Kligman ar trebui evaluate după aceleași criterii.

Potrivit acesteia, proiectele ar trebui analizate în funcție de oportunitate, fezabilitate și impact, ținând cont de patrimoniul existent, de nevoile actuale ale sectorului cultural și de tendințele europene din domeniul muzeal.

„Astfel, consider că discuția privind destinația viitoare a celor două edificii trebuie să depășească perspectiva unor opțiuni instituționale deja conturate, dar care nu au fost supuse anterior unei dezbateri publice, și să ia în considerare în mod real potențialul pe termen lung al acestui ansamblu, astfel încât decizia privind viitoarea destinație a complexului Herța–Kligman să fie fundamentată și orientată spre interesul public și dezvoltarea durabilă a sectorului cultural”, a declarat Victoria Nagy Vajda.

Amintim că Victoria Nagy Vajda și istoricii de artă Ludmila Toma și Constantin Ciobanu au propus, la sfârșitul lunii august, înființarea unui Muzeu al Femeilor în Artă în Casa Herța, după restaurarea clădirii. Într-o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, cei trei au solicitat sprijin pentru inițiativă.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: