MAIBusiness – noua aplicație mobilă destinată oamenilor de afaceri

Ești conducător al unei afaceri care știe că timpul costă bani și preferi să soluționezi de la distanță orice întrebare? Atunci noua aplicație mobilă MAIBusiness de la Moldova Agroindbank îți va fi de mare ajutor.

MAIBusiness App oferă un plus de mobilitate utilizatorilor sistemului Internet Banking (versiune Desktop). Cu ea vei avea acces la toate conturile companiei direct de pe telefonul mobil și vei fi informat la orice oră și oriunde te-ai afla despre fiecare schimbare în cont.

Prin intermediul aplicației mobile MAIBusiness:

  • vizualizezi în timp real soldurile tuturor conturilor;
  • ai acces la grafice utile despre situatia financiară a companiei;
  • accesezi direct din telefon istoricul tuturor tranzacțiilor;
  • primești notificări instante privind orice operațiuni realizate;
  • poți semna ordine de plată create în sistemul Internet Banking;
  • efectuezi plăţi cu cardul business pentru achitarea serviciilor publice;
  • ai acces la ratele utile de schimb valutar;
  • poţi stoca documentele companiei şi vei avea acces la ele oricând ai nevoie;
  • poți localiza sucursalele și bancomatele MAIB pe harta interactivă.

Aplicația mobilă MAIBusiness poate fi descărcată gratuit în telefonul mobil din magazinele de aplicații: Play Store sau App Store. Pentru a accesa aplicația, este necesar să fii utilizator activ al serviciului Internet Banking de la MAIB.

Cu MAIBusiness App ai banking imediat pentru afacerea ta!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Persoanele care vor insulta și amenința jurnaliștii riscă amenzi și închisoare de până la 6 ani. PAS propune modificarea legii

Persoanele care vor ultragia sau intimida jurnaliștii vor fi trași la răspundere penală sau contravențională. Propunerile se regăsesc în amendamentele înregistrare de către deputații PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei și Igor Chiriac.

Amendamentele propun modificarea articolului din Codul penal care vizează împiedicarea intenționată a activității mass-media sau a jurnalistului. Dacă acest lucru se va întâmpla prin intimidare, prin aplicarea violenței fizice sau cu amenințarea aplicării ei, va fi însoțit de deteriorarea, distrugerea sau deposedarea de materiale sau de echipament, sau prin intermediul unui sistem informatic, pedeapsa propusă este amendă de până la 42 500 de lei sau până la 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la trei ani. Pedeapsa va fi mai dură dacă această acțiune va fi săvârșită de două sau mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu sau în timpul desfășurării unei întruniri, precum și cu scopul de a afla sursa jurnalistului. De asemenea, dacă jurnalistul a fost împiedicat să își desfășoare activitatea prin amenințare cu moartea sau fiindu-i provocată vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății, pedeapsa propusă este de închisoare de la 3 la 6 ani, cu amendă de până la 75 000 de lei și cu privarea de a ocupa anumite funcții de până la 5 ani.

Totodată, Codul contravențional va fi completat cu un articol nou care se referă la imixtiunea în activitatea mass-mediei. Astfel, imixtiunea nejustificată în activitatea jurnalistului cu scopul de a împiedica ori de a restrânge exercitarea liberă a activității, dacă fapta nu constituie infracțiune, se va sancționa cu amendă de la 1 500 până la 3 000 de lei.

Amendamentele au fost înregistrate la un proiect de lege care conține mai multe măsuri de protecție a femeilor împotriva violenței și hărțuirii. Raportul pentru lectura a doua a acestei inițiative legislative a fost aprobat de membrii Comisiei juridice, numiri și imunități, iar documentul urmează a fi examinat în ședință plenară.   

FOTO Atac masiv cu rachete și drone asupra Kievului: 2 morți, printre care o polițistă, și peste 15 răniți

Autoritățile din Ucraina au anunțat că, noaptea trecută, Kievul a fost atacat de armata rusă cu rachete și drone. Două persoane au murit, printre care o polițistă în vârstă de 22 de ani. Alte 16 persoane au fost rănite. Potrivit autorităților ucrainene, în capitală a fost distrusă aproape complet ambulatoria unui centru de asistență medicală, au izbucnit incendii într-un bloc de locuințe, în garaje și la o benzinărie, a luat foc un camion și mai multe automobile, iar un cămin studențesc a fost, de asemenea, afectat.

„În prezent, numărul răniților în capitală în urma atacului masiv al inamicului a ajuns la 16”, a comunicat primarul Kievului, Vitalii Kliciko, în jurul orei 8 dimineața. Zece dintre cele 16 persoane au fost spitalizate, iar celelalte au primit ajutor la fața locului.

Potrivit lui Kliciko, într-un sector din Kiev a fost distrusă aproape complet ambulatoria unui centru de asistență medicală primară. Într-un alt sector, în urma căderii resturilor de dronă, a izbucnit un incendiu la ultimul etaj al unui bloc de locuit. În altă zonă a orașului, au izbucnit incendii în garaje și la o benzinărie. Tot în Kiev, în urma căderii resturilor de dronă, a luat foc un camion. Kliciko a raportat despre atacul rusesc asupra capitalei și a îndemnat locuitorii să caute adăposturi în jurul orei 2.

„Din păcate, avem doi morți. Acești oameni au fost uciși de ruși. Este o pierdere cumplită”, a comunicat șeful administrației militare a orașului Kiev, Timur Tkacenko. Înainte de aceasta, Tkacenko a raportat că la Kiev ard clădiri de locuit, automobile, depozite, birouri și construcții nelocuibile.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Interne a declarat că armata rusă a atacat Kievul cu rachete și drone. Au fost avariate clădiri de locuit, cămine studențești, service-uri auto, un complex de garaje, mijloace de transport, spații comerciale și linii de tramvai. Potrivit ministerului, într-un sector al Kievului, resturile au lovit un cămin studențesc, unde au murit două femei – o localnică în vârstă de 68 de ani și o polițistă de 22 de ani.

Telegram/ Реальний Київ
Telegram/Національна поліція України
Ігор Клименко/МВС
Telegram/Національна поліція України
Telegram/Національна поліція України
Tudor Mardei / NewsMaker

NM Espresso: UE și-a închis ușile pentru Ceban, Trump îi scrie Maiei Sandu despre taxe vamale, iar Șor se amuză de la Moscova

Ministerul Afacerilor Externe al României a confirmat că primarul Chișinăului, Ion Ceban, a primit interdicție de intrare în România și în întreaga zonă Schengen. Instituția a precizat că decizia a fost luată «din considerente de securitate națională».

Primii care au reacționat au fost reprezentanții Blocului «Alternativa», din care face parte și partidul lui Ceban, Mișcarea Alternativă Națională. Potrivit acestora, interdicția a fost inițiată de autoritățile moldovene și ar demonstra că Ceban este «principalul inamic» al guvernării, care pregătește «represiuni» împotriva lui și a echipei sale.

Reacția lui Ceban nu a întârziat: el a înregistrat un mesaj video în care a spus că «nu va fi pus în genunchi» și a acuzat-o pe Președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate de utilizarea instituțiilor statului pentru a-i limita activitatea. Administrația prezidențială și PAS nu au comentat, deocamdată, acuzațiile.

Cum și de ce i-a fost interzisă intrarea lui Ceban? Se aplică această interdicție pentru toate țările UE? Cum poate afecta acest fapt alegerile și de ce ar putea, paradoxal, să-l avantajeze această situație pe Ceban? NewsMaker a analizat aceste întrebări în materialul «Ceban nu mai are cale spre Vest. Este el acum liderul opoziției anti-PAS?»

Ministerul român de Externe a mai precizat că interdicția vizează încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. NM a solicitat clarificări, dar instituția a refuzat să confirme sau să infirme că ar fi vorba despre fostul premier Vasile Tarlev și fosta jurnalistă Natalia Morari, implicată activ în politică în ultimii ani. Tarlev nu a comentat situația până în prezent, iar Morari a scris pe rețelele socialecă «nu a primit nicio notificare oficială». Însă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, susține că toți cei implicați, inclusiv Ceban, au fost notificați oficial.

Apropo, Vodă consideră că evenimentul zilei nu este acesta, ci faptul că Energocom a achiziționat deja aproape jumătate din volumul de gaze necesar pentru sezonul de încălzire 2025–2026 — circa 3,75 milioane MWh, adică aproximativ 352,5 milioane metri cubi. Detaliile contractelor (prețuri, parteneri și volume) rămân confidențiale «în conformitate cu practica internațională și cu condițiile contractuale» și vor fi dezvăluite doar după încheierea livrărilor.


Știri din comerțul internațional

Donald Trump i-a transmis Maiei Sandu o scrisoare oficială privind introducerea, începând cu 1 august, a unei taxe vamale de 25% pentru toate produsele moldovenești exportate în SUA. În scrisoare se menționează și faptul că, dacă Chișinăul va decide măsuri de răspuns, vor fi impuse taxe suplimentare.

Pe platforma Truth Social, Trump a scris că taxele vamale pentru mărfurile din Algeria, Irak și Libia vor fi de 30%, iar pentru cele din Moldova, Brunei și Filipine — de 25%. «Aceste taxe pot fi modificate — majorate sau micșorate — în funcție de relațiile noastre», a adăugat el.

Ministra Economiei, Doina Nistor, a comentat pe Facebook scrisoarea lui Trump, menționând că, începând cu 1 august, SUA vor aplica o taxă vamală de 25% pentru produsele moldovenești, ceea ce este mai puțin decât taxa de 31% propusă acum trei luni. Potrivit ei, decizia a fost luată în condițiile dificile ale comerțului mondial.


Alte scumpiri

în unele raioane ale Moldovei apa va deveni mai scumpă cu peste 10 lei. ANRE a aprobat noile tarife pentru localitățile Basarabeasca, Vulcănești, Sîngerei, Criuleni și Cantemir. Detalii aici.


Despre bani

Deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru economie, Radu Marian, a declarat într-o emisiune TV că salariul mediu în Chișinău ar fi de circa 1000 de euro. Mai mulți experți au pus sub semnul întrebării veridicitatea acestei cifre. Situația reală a fost analizată de jurnalistul NewsMaker, Nicolae Paholinițchi.


Alegerile se apropie

CEC Moldova a obligat partidele să prezinte date despre conducere. În caz contrar nu vor fi admise la alegerile parlamentare. Această solicitare a stârnit îngrijorare în rândul partidului ALDE, condus de fosta deputată Arina Spătaru: potrivit ei, partidul nu are cvorum pentru aprobarea noii componențe a Consiliului Național Politic.

În afara cursei electorale ar putea rămâne și Blocul lui Ilan Șor. Autoritățile au condamnat congresul organizat de politicianul fugar la Moscova și au avertizat că toți cei care «pregătesc o conspirație împotriva statului și poporului Republicii Moldova» vor fi trași la răspundere. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a calificat evenimentul drept «un act de trădare de țară». În replică, Șor a declarat că este «ridicol» și că Moldova poate «trăi și prospera într-o uniune cu Rusia, fără a-și pierde suveranitatea».


Pe scurt:


Agenda zilei, 9 iulie:

  • 09:00 — ședința Consiliului Superior al Procurorilor
  • 11:00 — ședință plenară a Parlamentului
  • 12:00 — Ministerul Educației va transmite 10 microbuze școlare noi în Piața Marii Adunări Naționale
  • 15:00 — ședință a Comisiei Electorale Centrale
Maia Sandu

Maia Sandu, întrevedere cu președintele Italiei: „Am găsit un susținător ferm al moldovenilor”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit la Roma cu președintele Italiei, Sergio Mattarella. Cei doi oficiali au discutat despre aprofundarea relațiilor bilaterale dintre Moldova și Italia, precum și despre comunitatea de moldoveni stabiliți în Italia. „Am găsit în președintele Mattarella un susținător ferm al moldovenilor”, a declarat Maia Sandu în urma întrevederii. Potrivit instituției prezidențiale, discuțiile au vizat și acordul privind conversia permiselor de conducere, semnat pe 9 iulie într-o nouă redacție. Acesta va intra în vigoare după ce ambele părți vor finaliza procedurile legale necesare pentru validarea sa.

Întrevederea a avut loc la Palatul Quirinale din Roma, reședința oficială a președintelui Italiei

Potrivit instituției prezidențiale de la Chișinău, Maia Sandu și Sergio Mattarella au discutat despre aprofundarea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Italia, cooperarea economică, sprijinul oferit de Italia pentru parcursul european al țării noastre, precum și despre comunitatea numeroasă de cetățeni moldoveni stabiliți în Italia.

„Când am efectuat prima vizită oficială în Italia în 2021, mi-am dorit ca relațiile oficiale dintre statele noastre să reflecte apropierea dintre oamenii noștri, construită în ani de muncă în comun și prietenie. Am găsit în președintele Mattarella un susținător ferm al moldovenilor, al Moldovei și al drumului nostru european. Iar Italia ne-a arătat că are încredere în viitorul nostru și ne-a oferit sprijin consistent. Din 2021 până acum, Italia a alocat 90 de milioane de euro pentru dezvoltarea Moldovei și ajutor în momente grele — inclusiv pentru reducerea facturilor la energie și instalarea contoarelor inteligente în zeci de mii de gospodării”, se arată într-un mesaj al Maiei Sandu, publicat pe Facebook.

Instituția prezidențială a adăugat că „interlocutorii au salutat aprobarea acordului bilateral privind protecția socială, promulgat de președintele Mattarella la 1 iulie, precum și semnarea acordului referitor la conversia permiselor de conducere”.

„Astăzi, ne bucurăm de două realizări importante pentru moldovenii din Italia. Acordul privind protecția socială, care garantează că moldovenii care au muncit în Italia vor primi pensie pentru anii lucrați acolo, fie că aleg să rămână în Italia, fie că se întorc în Moldova, a fost promulgat de președintele Mattarella. Acordul privind conversia permiselor de conducere a fost semnat azi în noua redacție. Acesta permite ca toate permisele de conducere moldovenești, inclusiv cele care vor fi emise în viitor, să poată fi recunoscute și schimbate în Italia, ceea ce va exclude probleme întâmpinate în ultimii ani de conaționalii noștri în Italia”, a comunicat Maia Sandu în seara zilei de 9 iulie.

În contextul acordului privind conversia permiselor de conducere, Ministerul Afacerilor Interne de la Chișinău a anunțat, pe 9 iulie, că documentul a fost semnat în Italia, din partea Republicii Moldova, de către ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. Acordul va intra în vigoare după ce ambele părți vor finaliza procedurile legale necesare pentru validarea sa.

Maia Sandu
Maia Sandu

Italia găzduiește cea mai mare comunitate de moldoveni din diaspora. Potrivit datelor Ministerului de Externe de la Chișinău, în 2021, în Italia se aflau între 250 și 300 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, urmați de Franța – cu 100–160 de mii de persoane, și Germania – cu aproximativ 100 de mii.

Daniel Vodă

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, despre interdicția lui Ion Ceban în Schengen: „Nu e știrea zilei”

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că interdicția de intrare în România și în spațiul Schengen a primarului Chișinăului, Ion Ceban, nu reprezintă o „știre a zilei”. El susține că, cel mai probabil, Ceban era deja informat despre această măsură înainte ca informația să fie făcută publică și că el ar trebui să ofere explicații. Totodată, Vodă a subliniat că informațiile transmise de instituțiile statului, inclusiv ale României, „se bazează pe fapte concrete”.

„Nu aș spune că este neapărat știrea zilei,” a afirmat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, în cadrul emisiunii Puterea a Patra.

El a explicat că toate detaliile legate de acest caz ar trebui să vină din partea lui Ceban și că probabil el știa deja despre această interdicție.

„Toate explicațiile referitor la acest caz ar trebui să le ofere domnia sa. Am văzut un video filmat, dar dumneavoastră, ca jurnalist, nu ați avut posibilitatea să adresați întrebări sau să faceți precizări. Nimeni din presă probabil nu a putut să o facă. Pentru mine, întrebarea centrală este că — pentru orice cetățean, când se aplică interdicția, persoana este informată. Deci, probabil, persoana a știut această informație înainte să devină publică, dar a ținut-o și nu a comunicat despre acest lucru”, a menționat Vodă.

Fiind întrebat „ce pericol” reprezintă Ion Ceban, întrucât acesta a fost argumentul autorităților române, Daniel Vodă a menționat:

„Cetățenii trebuie să fie atenți și pe viitor când unii politicieni ar putea să se prefacă și să aibă cu totul alte interese. Atunci când unele instituții ale statului, fie ale României, fie ale altor democrații cu instituții consolidate, transmit anumite informații, cu siguranță acestea se sprijină pe fapte”, a subliniat reprezentantul Guvernului.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. În presa din Moldova și România se vehiculează că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și fostul premier Vasile Tarlev.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: