Marea Britanie impune 70 de noi sancțiuni împotriva Rusiei. Pe lista neagră ajunge „flota fantomă” și o entitate legată de rețeaua A7 controlată de Șor

Marea Britanie a impus, pe 16 iunie, 70 de noi sancțiuni împotriva Rusiei, vizând flota fantomă care transportă petrol, lanțurile de aprovizionare militară și rețelele financiare folosite pentru ocolirea restricțiilor occidentale. Anunțul, făcut în cadrul Summitului G7 de la Évian-les-Bains, vine după recentele atacuri rusești asupra Ucrainei. Printre entitățile sancționate se numără o companie din Nigeria care sprijină schema de evitare a sancțiunilor a rețelei financiare A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor. De la începutul anului, Londra a sancționat aproape 500 de persoane, entități și nave în cadrul regimului său de sancțiuni împotriva Moscovei.

Sancțiunile vizează peste 20 de tancuri petroliere din flota fantomă rusă, folosind atribuții noi și consolidate introduse luna trecută, precum și asiguratori de nave și alte servicii de transport maritim suspectate de a facilita comerțul ilegal de petrol al lui Putin

„Aceste sancțiuni vizează navele, banii și actorii care susțin economia de război a Rusiei și, la rândul lor, amenință securitatea europeană. Lucrând împreună cu aliații noștri din G7, vom continua să creștem presiunea asupra lui Putin și a cercului său de colaboratori, până când mașina de război a Rusiei va fi stopată și pacea va reveni pe continentul nostru”, a declarat premierul britanic Keir Starmer.

Până în prezent, Marea Britanie a sancționat peste 600 de nave din flota fantomă și nave rusești de GNL. Sancțiunile din 2025 au limitat deja semnificativ capacitatea Rusiei de a comercializa petrol — terminalul Arctic LNG-2 a exportat doar 1,3 milioane de tone de GNL în 2025, în condițiile în care are o capacitate de export de peste 13,5 milioane de tone anual.

Noile măsuri vizează și o rețea a serviciului de informații militare rus (GRU), centrată pe compania-paravan Neptune Co Ltd, implicată în achiziționarea covertă de tehnologie occidentală pentru armata rusă. Acțiunile de astăzi vizează trei companii și 10 ofițeri GRU suspectați de procurarea tehnologiei militare de care Rusia are nevoie pentru a-și susține agresiunea în Ucraina.

Sancțiunile mai vizează furnizori din țări terțe de echipamente militare critice către Rusia, în China, Thailanda și Turcia, precum și mai multe organizații care ajută Rusia să transfere ilegal bani, eludând sancțiunile occidentale, inclusiv o entitate din Nigeria care sprijină schema de evitare a sancțiunilor a rețelei financiare ilicite A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor.

***

Amintim că oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, ajută Rusia să ocoleze sancțiunile occidentale prin compania A7, un holding creat împreună cu PromsvyazBank, bancă de stat aflată sub controlul direct al lui Vladimir Putin. O investigație RISE Moldova a scos la iveală un server ascuns care leagă mai multe platforme de transferuri financiare și criptomonede gestionate de Șor, prin care pot fi transferați bani din Federația Rusă către orice colț din lume, inclusiv la Chișinău, în orice valută și cu un comision minim.

Șor deține cetățenia Republicii Moldova, a Israelului și, de anul trecut, a Federației Ruse, unde a înființat cinci companii și continuă să facă afaceri cu guvernul rus, deși este dat în urmărire internațională și se află sub sancțiuni occidentale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

valea morilor
Максим Андреев, NewsMaker

Moldovenii alocă peste trei ore pe zi pentru agrement și mass-media: doar 8,8% citesc

Activitățile de cultură, agrement, mass-media și sport ocupă în medie 3,2 ore pe zi din timpul populației Republicii Moldova de 15 ani și peste, în creștere față de 2012, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS) pentru anul 2025. În cadrul acestor activități, cititul a fost practicat de 8,8% din populație.

Studiul, realizat în 2025, a arătat că durata medie a timpului alocat activităților de cultură, agrement, mass-media și practicilor sportive a fost de 3,2 ore pe zi pentru toată populația. În 2012, aceasta a fost de 2,9 ore.

Rata de participare a populației la aceste activități a fost de 94,4% în total, cu valori mai ridicate în rândul bărbaților (95,9%) decât în rândul femeilor (93,2%). Cel mai înalt nivel al timpului de participare (3,6 ore pe zi) l-au înregistrat persoanele de 15-24 de ani, urmate de persoanele de 55-64 de ani (3,5 ore). Cea mai mare rată de implicare în aceste activități (97,5%) au avut-o persoanele de 65 de ani și peste, urmate de persoanele de 55-64 de ani (96%).

În cadrul acestor activități, cititul a fost practicat de 8,8% din populația de 15 ani și peste. Activitatea a fost mai frecventă în rândul femeilor (9,7%) decât al bărbaților (7,8%), iar în mediul urban (11,6%) mai mult decât în mediul rural (6,4%). Pe grupe de vârstă, cea mai mare rată de participare la lectură (15,7%) a fost înregistrată la tinerii de 15–24 de ani, care citesc în medie 1,3 ore pe zi. Cel mai mult timp pentru citit îl alocă persoanele de 25-34 de ani (1,5 ore pe zi), urmate de cele de 65 de ani și peste (1,4 ore).

Comparativ cu anul 2012, ponderea populației care citește într-o zi a scăzut cu 2,3 puncte procentuale (11,1% în 2012). Totodată, durata medie a timpului alocat zilnic cititului a crescut de la 1 oră în 2012 la 1 oră și 18 minute în 2025.

Cercetarea a fost efectuată în anul 2025. Populația de referință a inclus 1 925 700 de persoane cu vârsta de 15 ani și peste. Dintre acestea, 46,1% erau bărbați, 53,9% femei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: