Andrei Mardari / NewsMaker

Sindicatele, apel către Maia Sandu și Alexandru Munteanu: cer publicarea proiectului de lege privind salarizarea în sectorul bugetar

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) cere autorităților să urgenteze consultările publice privind reforma salarizării în sectorul bugetar. Sindicatele susțin că procesul avansează prea lent și își exprimă îngrijorarea că proiectul de lege care ar putea asigura inclusiv majorarea salariilor în sectorul bugetar nu a fost încă supus dezbaterilor publice.

Sindicatele amintesc, în demersurile adresate președintei Maia Sandu și premierului Alexandru Munteanu, că Ministerul Finanțelor a anunțat anterior că noile măsuri salariale urmau să intre în vigoare de la 1 septembrie 2026. În același timp, potrivit Confederației, de la începutul anului, „doar o parte nesemnificativă” dintre bugetari au beneficiat de majorarea valorii de referință de la 2.200 la 2.400 de lei.

Sindicaliștii avertizează că timpul rămas până la vacanța parlamentară este limitat, iar amânarea consultărilor publice ar putea afecta adoptarea reformei și respectarea termenelor asumate de autorități.

„O reformă eficientă care să garanteze sporirea reală a motivației salariaților și să conducă la o echitate veritabilă în domeniul salarizării nu poate fi realizată în grabă, netransparent sau prin ignorarea partenerilor sociali. Or, nerespectarea termenelor pentru implementarea majorărilor salariale poate genera tensiuni sociale în cadrul colectivelor de muncă”, precizează CNSM.

În acest context, sindicatele solicită prezentarea cât mai rapidă a proiectului de lege pentru consultări publice și își exprimă disponibilitatea de a participa la discuții pentru identificarea celor mai bune soluții privind modernizarea sistemului de salarizare din sectorul bugetar.

Contactați de NewsMaker, reprezentanții Guvernului au declarat că vor analiza demersul sindicatelor.

Amintim, ministrul Finanțelor declara, la începutul anului, că autoritățile intenționează să adopte o nouă lege privind salarizarea în sectorul public, care va simplifica modul de calcul al salariilor și va face mecanismul mai transparent. Andrian Gavriliță declara atunci că documentul ar urma să fie adoptat în prima jumătate a anului și să intre în vigoare la 1 septembrie 2026.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Dovadă incontestabilă a abuzului” vs „Victimizare”: Tatiana Vozian și Marian Lupu, reacții la decizia instanței

Decizia instanței prin care s-a dispus ca Tatiana Vozian, fosta angajată a Curții de Conturi, să fie repusă în funcție a generat noi acuzații reciproce între aceasta și Marian Lupu, fostul președinte al instituției, pe care aceasta l-a acuzat anterior de hărțuire sexuală. În timp ce Vozian susține că hotărârea este „o dovadă incontestabilă a abuzului comis la acel moment de conducerea instituției”, Lupu afirmă că aceasta „vrea cu orice preț să se prezinte drept o victimă” și că „situația e mult mai complexă”.

Ce spune Marian Lupu

„În spațiul public au fost prezentate până acum doar două litigii dintre Curtea de Conturi și reclamantă, pe care aceasta le-a câștigat. Este vorba despre hotărârile Curții de Apel Centru din 21 octombrie 2025 și 4 august 2026, pronunțate în cadrul a două proceduri disciplinare desfășurate la Curtea de Conturi. Este important de menționat că aceste decizii nu au nicio legătură cu acuzațiile de pretinsă hărțuire. (…) În realitate însă, situația e mult mai complexă. Nu există doar două litigii împotriva Curții de Conturi. Din 2023 și până în prezent, în instanțele de judecată au fost aproximativ 25 de proceduri judiciare, în cadrul a circa 15 dosare, în care figurează același personaj”, a scris Marian Lupu pe o rețea de socializare.

Lupu a spus că, în ceea ce îl privește, au fost șapte proceduri judiciare privind calomnia și defăimarea: „În cinci dintre acestea am câștigat – trei în prima instanță și două la Curtea de Apel. Alte câteva dosare sunt pe rol la Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție”.

„Înțelegem de ce personajul tace: vrea cu orice preț să se prezinte drept o victimă și nu ca o persoană care ar hărțui alte femei. (…) Puteți vedea că, din cele aproximativ 25 de proceduri judiciare ajunse în instanță, personajul a câștigat doar în două cazuri. Ceea ce este interesant este că primul litigiu a fost câștigat în toamna anului 2025, în perioada în care era reangajată în funcția de consultant în cabinetul președintelui PAS din Parlament. Cel de-al doilea dosar îl câștigă în august curent, la câteva luni după avansarea sa politică în cadrul PAS, când a intrat în componența conducerii Organizației municipale a PAS din Chișinău”, a menționat Lupu.

În continuare, Lupu a amintit că a plecat de la Curtea de Conturi de aproape trei ani. „Dacă „factorul declanșator” al tuturor acestor probleme, așa cum s-a mințit public, nu mai este la Curtea de Conturi de aproape trei ani, de ce instituția nu a repus-o benevol în funcție?”, a adăugat acesta.

Ce spune Tatiana Vozian

„Curtea de Apel a confirmat ceea ce am susținut din prima zi: am fost concediată ilegal. Decizia instanței de anulat actul de concediere și de a dispune repunerea mea în funcție este o dovadă incontestabilă a abuzului comis la acel moment de conducerea instituției! (…) Încercarea disperată de a eticheta o decizie judecătorească drept una „politică” este doar o tactică ieftină de victimizare și de evitare a responsabilității pentru propriile decizii ilegale”, a scris Vozian pe o rețea de socializare.

Ea a adăugat că, în cazul în care Curtea de Conturi este obligată acum să achite plăți, responsabilitatea exclusivă îi revine celui care a dispus demiterea sa.

„Nici o încercare de a muta atenția către alte subiecte sau contexte nu poate șterge un fapt simplu: instanța de judecată a analizat probele, a aplicat legea și a dat dreptate angajatului victima unui abuz! Îmi voi apăra în continuare profesionalismul și demnitatea prin pârghii legale, nu prin polemici sterile!”, a menționat Vozian.

***

În aprilie 2023, Tatiana Vozian, pe atunci șefa Direcției generale metodologie, planificare și raportare a Curții de Conturi, anunța că a fost sancționată disciplinar cu „mustrare aspră” printr-un ordin semnat de Marian Lupu, pe atunci președinte al instituției. Ea susținea că sancțiunea ar fi fost aplicată pentru că ar fi refuzat „avansurile sexuale” ale lui Lupu și pentru a-i împiedica avansarea profesională, inclusiv la funcția de președinte al Curții de Conturi. Instituția a calificat acuzațiile drept „calomnii”, precizând că sancțiunea a fost aplicată pentru „comportament agresiv”, în urma unei sesizări depuse de angajați din subordinea sa. Detalii AICI. Ulterior, raportul Comisiei de disciplină a arătat că Vozian a fost învinuită de „ingerință în evaluarea vieții personale a unor angajați, ceea ce reprezintă o acțiune ilegală”. Detalii AICI.

Lupu a anunțat că o va acționa în judecată pe Vozian. Ulterior, aceasta a anunțat că a fost retrogradată în funcție, iar Curtea a explicat că măsura face parte dintr-un proces de optimizare a instituției. Mai târziu, Vozian a anunțat că a fost demisă. Curtea a precizat că decizia a fost luată în urma unei anchete de serviciu privind „comportamentul necorespunzător” al acesteia față de o colegă.

Între timp, cererea depusă de Lupu cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale împotriva Tatianei Vozian a fost admisă parțial. Instanța a obligat-o pe Vozian să-i achite 15 000 de lei prejudiciu moral și circa 10 000 de lei pentru cheltuieli juridice, precum și să dezmintă, în termen de 60 de zile, printr-un mesaj pe Facebook, acuzațiile aduse fostului său șef.

Pe 4 august 2026, avocata lui Vozian a anunțat că aceasta a fost restabilită în funcție printr-o decizie a instanței și a precizat că, acum, Curtea de Conturi trebuie să-i achite salariul pentru cei trei ani de absență forțată de la serviciu. Detalii AICI. Curtea de Conturi a contestat decizia instanței la Curtea Supremă de Justiție. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: