report.md

Mariana Durleșteanu a declarat despre un posibil colaps financiar în Moldova. Este real? Analiză NM

Ex-ministrul finanțelor Mariana Durleșteanu, candidat propus de Partidul Socialiștilor pentru funcția de premier, a scris pe rețeaua socială despre un deficit bugetar critic care ar putea fi anul acesta în Moldova, despre căderea bruscă a PIB-ului și despre un colaps financiar. După câteva ore a șters postarea. NM a reușit să citească postarea și să discute cu experții, dacă un asemenea scenariu financiar-economic este posibil în Moldova.

Ce a declarat Durleșteanu

Potrivit afirmațiilor Marianei Durleșteanu, bugetul Moldovei este sustenabil până în luna iunie, iar după aceasta, țara ar putea intra într-un colaps financiar. „Atenționez că bugetul statului este sustenabil până în iunie 2021 și deficitul bugetar va fi dublu și nu de 14 miliarde de lei, așa cum se estimează acum. Moldova va avea o descreștere economică nu de 14%, ci mult mai mare. Respectiv, țara noastră poate intra în colaps financiar”, a scris ex-ministrul finanțelor la 16 februarie, pe pagina sa de Facebook.

În opinia lui Durleșteanu, conștientizând această situație, politicienii ar trebui să elaboreze un plan de guvernare a țării până la organizarea alegerilor anticipate. De asemenea, Durleșteanu s-a întrebat, ce se va întâmpla cu programul de imunizare a populației, pentru care nu sunt prevăzuți bani în buget, cum autoritățile vor acoperi cheltuielile pentru testare și susținere a categoriilor vulnerabile ale populației și a mediului de afaceri în condiții de criză. Durleșteanu susține că pentru soluționarea acestor probleme, este necesar un guvern responsabil, „separat de ambițiile politicului”.

Totodată, aceasta i-a sugerat președintei Maia Sandu să nu dezamăgească cetățenii care au votat-o la alegerile prezidențiale și să asigure un dialog cu toate fracțiunile parlamentare pentru a depăși această situație fără precedent.

Care este prognoza autorităților

Deficitul bugetului de stat pentru anul 2021 constituie 13,9 miliarde de lei (8% din PIB). În ce privește creșterea/declinul economiei moldovenești, FMI prognozează că în anul 2021, PIB-ul Moldovei va crește cu 4,1%, iar conform prognozelor Băncii Mondiale – cu 3,5%.

Tatiana Ivanicichina, ministrul interimar al finanțelor, a participat la conferința MEGA, dedicată economiei și finanțelor publice, care s-a desfășurat săptămâna trecută la Chișinău, unde a declarat că, potrivit prognozelor guvernului, PIB-ul va crește cu 4,7%. Totodată, Ivanicichina a dat asigurări că veniturile planificate în buget vor fi asigurate și aceasta se va întâmpla datorită perfecționării administrării fiscale și nu a creșterii cotelor de impozitare.

Ce spune administrația președintelui

Veaceslav Negruța, consilierul președintei Maia Sandu pe probleme economice, a menționat pentru NM că declarațiile lui Durleșteanu conțin multe emoții politice. Potrivit afirmațiilor sale, ea „a dat o notă patrimoniului economic lăsat de către guvernarea președintelui [Igor] Dodon”. „Sunt sigur că Marianei Durleșteanu i-au permis să bată alarma gaura din buget, cheltuielile neplanificate de urgență, cum ar fi achiziția vaccinului și asistența acordată cetățenilor și businessului, dar și izolarea în care guvernarea lui Dodon a împins Moldova”, a spus Negruța.

El a adăugat că „toți știu” că bugetul aprobat prin voturile „partidului lui Dodon” este ireal. „Și cum Durleșteanu are de gând să-i convingă? Prin faptul că sunt necesare reforme? Că trebuie identificată finanțarea? Că trebuie acoperite cheltuielile bugetare pentru a oferi economiei și cetățenilor posibilitatea de a supraviețui?”, s-a întrebat Negruța.

Referindu-se la o eventuală diminuare a PIB-ului cu 14%, despre care a amintit Durleșteanu, Negruța a remarcat că „pentru minus 14%, nu este suficient să nu faci nimic”. „Pentru minus 14%, trebuie să sapi mult economia Moldovei, ca s-o ruinezi definitv”, consideră consilierul lui Sandu.

Ce spun experții

Solicitat de NM să comenteze prognoza lui Durleșteanu, ex-premierul Ion Chicu s-a interesat mai întâi dacă într-adevăr ea „așa și a scris?”. Și a precizat că încă nu a văzut postarea. „Dacă ea a scris așa, înseamnă că această postare a fost plasată de Durleșteanu-politicianul și nu de Durleșteanu-finanțistul. […] Echipa actuală a Ministerului Finanțelor și a direcțiilor din cadrul MF este capabilă să asigure finanțarea la timp a nevoilor statului, dacă domnii politicieni vor soluționa criza politică până în lunile iunie-iulie”, a spus Chicu.

El a mai menționat că dacă până în vară, criza nu va fi soluționată, atunci guvernul va fi nevoit să înghețe proiectele investiționale pentru a fi posibilă finanțarea plăților sociale și pentru a nu admite acumularea datoriilor. „O astfel de practică este aplicată în anii de criză, așa cum a fost, de exemplu, în anul 2009. E foarte rău când apare necesitatea de a închide proiectele investiționale. Dar eu am ferma convingere că până la sfârșitul anului, nu există riscuri privind asigurarea plăților sociale. Desigur, cu condiția că în activitatea Ministerului Finanțelor nu se vor implica politicienii și „experții” de orice fel”, a subliniat fostul premier.

Potrivit afirmațiilor lui Chicu, soluționarea crizei este posibilă doar prin organizarea alegerilor anticipate și restabilirea încrederii cetățenilor față de parlament.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, a comunicat pentru NM că situația privind bugetul este cu adevărat complicată, însă „prognoza lui Durleșteanu” este exagerată. „Eu nu pot afirma că un asemenea scenariu nu este posibil, în Moldova este posibil orice scenariu. Prognoza mea este că în condiții bune, bugetul nu va fi executat cu cel puțin 2 miliarde de lei. Deci, 2 miliarde de lei incluse în cheltuieli nu au acoperire”, a spus expertul, adăugând că anul trecut, bugetul nu a fost executat cu 3,6 miliarde de lei.

Totodată, Ioniță a remarcat că legătura dintre existența guvernului și creșterea economiei este foarte slabă sau chiar inversă. „Când nu există un guvern, afacerile se dezvoltă mai bine [nimeni nu le împiedică]. Însă bugetul nostru adesea este deficitar și ar trebui să existe surse de acoperire a acestui deficit”, a subliniat expertul.

El a adăugat că FMI a declarat deja despre o eventuală finanțare a Moldovei cu 500 milioane de dolari, însă pentru semnarea unui nou program cu FMI este necesar un guvern funcțional. Expertul a menționat că de obicei, FMI găsește limbaj comun cu orice guvern, în schimb, pentru alți donatori internaționali contează, ce fel de guvern e la putere.

Expertul financiar Roman Chircă este de părere că în situația în care în Moldova este un guvern provizoriu cu împuternici limitate, e complicat să faci niște previziuni exacte. „Este clar că dacă nu va fi un guvern funcțional, nu va fi memorandumul cu FMI. Este un lucru evident că în lipsa unui guvern. Situația financiară ar putea să se înrăutățească. Dar eu cred că pentru o prognozare a creșterii duble a deficitului și a declinului economiei cu 14% nu există temei”, consideră Chircă.

La întrebările de concretizare ale NM, Durleșteanu așa și nu a răspuns.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Evoto

NM Espresso: se vor regăsi miniștrii actuali în Guvernul Tofan, unde vrea Tiraspolul să discute cu Chișinăul și cine «a trădat» Găgăuzia

Moldova și UE

Autoritățile Republicii Moldova au salutat deschiderea celui de-al șaselea cluster al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Potrivit președintelui Parlamentului, Igor Grosu, reformele «dau rezultate».

Între timp, în Parlamentul European au avut loc discuții privind securitatea Republicii Moldova și sprijinul oferit de Uniunea Europeană. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, prezent la reuniune, a declarat că țara a înregistrat «progrese semnificative» în acest domeniu.


Vasile Tofan: Guvernul, mediul de afaceri și opiniile chișinăuienilor

Candidatul la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan, va prezenta Parlamentului, pe 21 iulie, programul de guvernare și componența noului Cabinet de miniștri, solicitând votul de încredere.

Potrivit acestuia, obiectivul «ambițios, dar realist» al viitorului Guvern este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în 2029.

Deocamdată nu se știe care dintre miniștrii actualului Executiv își vor păstra funcțiile. După consultările cu Tofan, membrii Guvernului au evitat să răspundă la această întrebare.

În același timp, Tofan a avut consultări cu reprezentanții mediului de afaceri, afirmând că statul trebuie să fie pentru antreprenori «un partener, nu o bâtă administrativă».

Ce cred locuitorii Chișinăului despre candidatul la funcția de premier, propus de PAS, și ce schimbări așteaptă de la viitorul Guvern — în reportajul video «Ultima speranță» sau «Nu mai cred în nimic».


Maia Sandu la Kiev

După participarea la reuniunea «Coaliției de voință» de la Paris, Președinta Maia Sandu a plecat la Kiev pentru a participa la summitul «Ucraina — Europa de Sud-Est».

Înaintea summitului, șefa statului a participat la manifestările dedicate Zilei Statalității Ucrainei, unde a subliniat că Republica Moldova rămâne alături de Ucraina cu o «solidaritate neclintită».


#рилток: Găgăuzia

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a limitat atribuțiile Găgăuziei, însă autoritățile de la Comrat nu renunță la contestarea deciziei.

Despre modul în care s-au schimbat competențele autonomiei și de ce hotărârea Curții Constituționale reprezintă un precedent periculos pentru întreaga Republică Moldova — în noul episod #рилток, intitulat «Cine a trădat Găgăuzia?».


Transnistria: Ozerov și Ignatiev

Responsabilul de relațiile externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, s-a întâlnit la Tiraspol cu reprezentantul special al OSCE, Thomas Lenk.

Cei doi au discutat despre relațiile dintre Tiraspol și Chișinău. Totodată, Ignatiev a propus organizarea, în Elveția, a unei întâlniri între conducerea Republicii Moldova și cea a regiunii transnistrene.

Între timp, ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, comentând solicitările repetate ale autorităților moldovenești privind retragerea militarilor ruși din Transnistria, a declarat că Acordurile de la Istanbul prevăd retragerea trupelor ruse din regiune doar ca «o intenție, nu ca o obligație».


Scandalurile din jurul PAS: continuare

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că, după numirea sa în funcție, el însuși a insistat ca Bogdan Zgherea să rămână angajat în minister.

Astfel, Jardan a comentat scandalul legat de activitatea și salariul reprezentantului PAS în vârstă de 21 de ani.

Ministrul a mai precizat că încetarea contractului de muncă al lui Zgherea s-a făcut «prin acordul părților», pe fondul «valului de ură» generat de acest caz.


Prețurile la carburanți

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) propune ca, începând cu 1 august, prețurile la benzină și motorină să fie majorate prin includerea în adaosul comercial a unei contribuții obligatorii de 48 de bani pe litru.

Fondurile colectate vor fi utilizate pentru constituirea stocurilor de urgență de produse petroliere.


Primăria Chișinău și PAS

Primăria Chișinău a calificat drept falsă afirmația candidatului PAS la funcția de primar al capitalei, Alexandru Vornicu, potrivit căruia în bugetul municipiului ar fi prevăzuți 729 de milioane de lei pentru concerte.

Reprezentanții Primăriei au explicat că această sumă este destinată întregului capitol bugetar «Cultură, sport, tineret, religie și agrement».


Bălți: cimitire și transport public

La Bălți este analizată introducerea unei taxe pentru întreținerea cimitirelor.

Fondurile colectate ar urma să fie folosite pentru instalarea camerelor de supraveghere, asigurarea pazei și evidența locurilor de înmormântare.

Totodată, începând cu 1 septembrie, transportul public din municipiu va fi gratuit, însă doar în zilele de miercuri.


Pe scurt

Oficiul Avocatului Poporului a inițiat o investigație în urma plângerilor privind presupuse încălcări ale drepturilor omului în procesul de încorporare în armată. Ministerul Apărării a declarat că are o colaborare foarte bună cu instituția Ombudsmanului și este dispus să remedieze eventualele nereguli.

După apariția informațiilor privind reducerea salariilor angajaților, Spitalul Clinic Republican a precizat că salariile de bază nu au fost modificate, fiind revizuite doar sporurile pentru performanță, pentru a evita acumularea datoriilor.

În raionul Cahul va fi reconstruit podul peste râul Salcia Mare, din apropierea satului Trifeștii Noi, construit în anul 1973.

Aproximativ 30 de organizații și experți au cerut Ministerului Agriculturii să retragă proiectul de lege privind organismele modificate genetic (OMG).


Agenda zilei, 16 iulie:

  • 12:00 — Ședința Consiliului Municipal Chișinău;
  • 13:30 — Ședința Comisiei Electorale Centrale.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: