report.md

Mariana Durleșteanu a declarat despre un posibil colaps financiar în Moldova. Este real? Analiză NM

Ex-ministrul finanțelor Mariana Durleșteanu, candidat propus de Partidul Socialiștilor pentru funcția de premier, a scris pe rețeaua socială despre un deficit bugetar critic care ar putea fi anul acesta în Moldova, despre căderea bruscă a PIB-ului și despre un colaps financiar. După câteva ore a șters postarea. NM a reușit să citească postarea și să discute cu experții, dacă un asemenea scenariu financiar-economic este posibil în Moldova.

Ce a declarat Durleșteanu

Potrivit afirmațiilor Marianei Durleșteanu, bugetul Moldovei este sustenabil până în luna iunie, iar după aceasta, țara ar putea intra într-un colaps financiar. „Atenționez că bugetul statului este sustenabil până în iunie 2021 și deficitul bugetar va fi dublu și nu de 14 miliarde de lei, așa cum se estimează acum. Moldova va avea o descreștere economică nu de 14%, ci mult mai mare. Respectiv, țara noastră poate intra în colaps financiar”, a scris ex-ministrul finanțelor la 16 februarie, pe pagina sa de Facebook.

În opinia lui Durleșteanu, conștientizând această situație, politicienii ar trebui să elaboreze un plan de guvernare a țării până la organizarea alegerilor anticipate. De asemenea, Durleșteanu s-a întrebat, ce se va întâmpla cu programul de imunizare a populației, pentru care nu sunt prevăzuți bani în buget, cum autoritățile vor acoperi cheltuielile pentru testare și susținere a categoriilor vulnerabile ale populației și a mediului de afaceri în condiții de criză. Durleșteanu susține că pentru soluționarea acestor probleme, este necesar un guvern responsabil, „separat de ambițiile politicului”.

Totodată, aceasta i-a sugerat președintei Maia Sandu să nu dezamăgească cetățenii care au votat-o la alegerile prezidențiale și să asigure un dialog cu toate fracțiunile parlamentare pentru a depăși această situație fără precedent.

Care este prognoza autorităților

Deficitul bugetului de stat pentru anul 2021 constituie 13,9 miliarde de lei (8% din PIB). În ce privește creșterea/declinul economiei moldovenești, FMI prognozează că în anul 2021, PIB-ul Moldovei va crește cu 4,1%, iar conform prognozelor Băncii Mondiale – cu 3,5%.

Tatiana Ivanicichina, ministrul interimar al finanțelor, a participat la conferința MEGA, dedicată economiei și finanțelor publice, care s-a desfășurat săptămâna trecută la Chișinău, unde a declarat că, potrivit prognozelor guvernului, PIB-ul va crește cu 4,7%. Totodată, Ivanicichina a dat asigurări că veniturile planificate în buget vor fi asigurate și aceasta se va întâmpla datorită perfecționării administrării fiscale și nu a creșterii cotelor de impozitare.

Ce spune administrația președintelui

Veaceslav Negruța, consilierul președintei Maia Sandu pe probleme economice, a menționat pentru NM că declarațiile lui Durleșteanu conțin multe emoții politice. Potrivit afirmațiilor sale, ea „a dat o notă patrimoniului economic lăsat de către guvernarea președintelui [Igor] Dodon”. „Sunt sigur că Marianei Durleșteanu i-au permis să bată alarma gaura din buget, cheltuielile neplanificate de urgență, cum ar fi achiziția vaccinului și asistența acordată cetățenilor și businessului, dar și izolarea în care guvernarea lui Dodon a împins Moldova”, a spus Negruța.

El a adăugat că „toți știu” că bugetul aprobat prin voturile „partidului lui Dodon” este ireal. „Și cum Durleșteanu are de gând să-i convingă? Prin faptul că sunt necesare reforme? Că trebuie identificată finanțarea? Că trebuie acoperite cheltuielile bugetare pentru a oferi economiei și cetățenilor posibilitatea de a supraviețui?”, s-a întrebat Negruța.

Referindu-se la o eventuală diminuare a PIB-ului cu 14%, despre care a amintit Durleșteanu, Negruța a remarcat că „pentru minus 14%, nu este suficient să nu faci nimic”. „Pentru minus 14%, trebuie să sapi mult economia Moldovei, ca s-o ruinezi definitv”, consideră consilierul lui Sandu.

Ce spun experții

Solicitat de NM să comenteze prognoza lui Durleșteanu, ex-premierul Ion Chicu s-a interesat mai întâi dacă într-adevăr ea „așa și a scris?”. Și a precizat că încă nu a văzut postarea. „Dacă ea a scris așa, înseamnă că această postare a fost plasată de Durleșteanu-politicianul și nu de Durleșteanu-finanțistul. […] Echipa actuală a Ministerului Finanțelor și a direcțiilor din cadrul MF este capabilă să asigure finanțarea la timp a nevoilor statului, dacă domnii politicieni vor soluționa criza politică până în lunile iunie-iulie”, a spus Chicu.

El a mai menționat că dacă până în vară, criza nu va fi soluționată, atunci guvernul va fi nevoit să înghețe proiectele investiționale pentru a fi posibilă finanțarea plăților sociale și pentru a nu admite acumularea datoriilor. „O astfel de practică este aplicată în anii de criză, așa cum a fost, de exemplu, în anul 2009. E foarte rău când apare necesitatea de a închide proiectele investiționale. Dar eu am ferma convingere că până la sfârșitul anului, nu există riscuri privind asigurarea plăților sociale. Desigur, cu condiția că în activitatea Ministerului Finanțelor nu se vor implica politicienii și „experții” de orice fel”, a subliniat fostul premier.

Potrivit afirmațiilor lui Chicu, soluționarea crizei este posibilă doar prin organizarea alegerilor anticipate și restabilirea încrederii cetățenilor față de parlament.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, a comunicat pentru NM că situația privind bugetul este cu adevărat complicată, însă „prognoza lui Durleșteanu” este exagerată. „Eu nu pot afirma că un asemenea scenariu nu este posibil, în Moldova este posibil orice scenariu. Prognoza mea este că în condiții bune, bugetul nu va fi executat cu cel puțin 2 miliarde de lei. Deci, 2 miliarde de lei incluse în cheltuieli nu au acoperire”, a spus expertul, adăugând că anul trecut, bugetul nu a fost executat cu 3,6 miliarde de lei.

Totodată, Ioniță a remarcat că legătura dintre existența guvernului și creșterea economiei este foarte slabă sau chiar inversă. „Când nu există un guvern, afacerile se dezvoltă mai bine [nimeni nu le împiedică]. Însă bugetul nostru adesea este deficitar și ar trebui să existe surse de acoperire a acestui deficit”, a subliniat expertul.

El a adăugat că FMI a declarat deja despre o eventuală finanțare a Moldovei cu 500 milioane de dolari, însă pentru semnarea unui nou program cu FMI este necesar un guvern funcțional. Expertul a menționat că de obicei, FMI găsește limbaj comun cu orice guvern, în schimb, pentru alți donatori internaționali contează, ce fel de guvern e la putere.

Expertul financiar Roman Chircă este de părere că în situația în care în Moldova este un guvern provizoriu cu împuternici limitate, e complicat să faci niște previziuni exacte. „Este clar că dacă nu va fi un guvern funcțional, nu va fi memorandumul cu FMI. Este un lucru evident că în lipsa unui guvern. Situația financiară ar putea să se înrăutățească. Dar eu cred că pentru o prognozare a creșterii duble a deficitului și a declinului economiei cu 14% nu există temei”, consideră Chircă.

La întrebările de concretizare ale NM, Durleșteanu așa și nu a răspuns.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Să nu riscăm să pompăm aer în loc de apă” vs „Când ei vorbesc, noi muncim”: Hajder și Ceban, nou schimb de replici pe tema apei

Situația de pe Nistru a declanșat un nou schimb de replici între primarul Chișinăului, Ion Ceban, și ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Ceban susține că alimentarea cu apă a capitalei depinde de deversările de la Novodnestrovsk și Dubăsari, unde „apă este suficientă”, iar gestionarea acestora ține de autoritățile centrale. Hajder l-a acuzat de „manipulare”, afirmând că edilul evită să vorbească despre nivelul minim al apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk și că, la stația de captare de la Vadul lui Vodă, gestionată de Chișinău, „nu s-a investit absolut deloc în modernizare”. Ulterior, Ceban a prezentat un video cu lucrări despre care spune că au fost efectuate la stație în ultimele săptămâni, inclusiv săpături și instalarea unor țevi.

Ce a declarat primarul

„Noi, la Vadul lui Vodă – unde captăm apă chișinăuienii – eu nu aduc aici apa cu căldarea. Ea vine atât cât se deversează din Novodnestrovsk și cât se deversează de la hidrocentrala de la Dubăsari. Regularea acestor lucruri, Dubăsari și Novodnestrovsk, este de competența exclusivă a Guvernului, a președintelui țării, a Parlamentului, nu a primarului”, a comunicat primarul pe 1 august.

Totuși, el a dat asigurări că primăria întreprinde acțiuni pentru ca locuitorii municipiului Chișinău să aibă apă, indiferent „dacă se întâmplă situații mai complicate” la Novodnestrovsk sau Dubăsari. „În mod normal (…) nu ar trebui să fie problemă, apă este suficientă. (…) Secetă și condiții mai delicate sunt în ultimii 20 de ani. Deci nu are cum să influențeze, doar dacă cineva foarte mult își dorește”, a adăugat Ceban.

Reacția ministrului Mediului

În replică, Gheorghe Hajder l-a acuzat pe edil de „manipulare”.

„Stația de captare este gestionată de Primăria Chișinău și „Apă-Canal”. Este regretabil că, timp de 7 ani, nu s-a investit absolut deloc în modernizarea ei, deși chișinăuienii își achită lunar facturile, iar Ministerul a atenționat „Apă-Canal” despre posibilele riscuri încă din mai 2024. Evită intenționat să spună că în lacul de acumulare Novodnestrovsk nivelul apei este la cote minime, adică este extrem de puțină apă. Aceasta este o realitate obiectivă și, într-adevăr, apa nu poate fi adusă „cu căldarea” – nici de primărie, nici de vreun Guvern din lumea aceasta”, a comunicat ministrul pe 1 august.

Potrivit lui Hajder, „soluția este doar una”. „Primăria și „Apă-Canal” trebuie să investească urgent în infrastructura de la Vadul lui Vodă, pe care o au în proprietate, și să coboare pompele la adâncime, ca să nu riscăm, în viitorul apropiat, să pompăm aer în loc de apă”, a conchis Hajder.

Primarul, cu o nouă declarație

În seara zilei de 1 august, Ceban a publicat o înregistrare video filmată la Vadul lui Vodă, menționând că, de două săptămâni, mai mulți muncitori lucrează la securizarea zonei stației de captare. „Două săptămâni, practic non-stop, pentru patru sisteme complexe de securizare, ca municipiul Chișinău (…) alături de raioanele din preajmă, să aibă apă indiferent ce se întâmplă la Novodnestrovsk sau la Dubăsari”, a adăugat edilul.

Ulterior, el a prezentat un video cu lucrările efectuate la stația de pompare. Potrivit imaginilor, acestea au inclus săpături, precum și instalarea unor țevi. „Atunci când ei vorbesc, noi muncim”, a scris Ceban pe rețelele de socializare.

Amintim că, pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertiza că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, menționând că apa din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Tot atunci, Hajder i-a cerut primarului Ion Ceban să prezinte starea sondelor arteziene și sursele alternative de apă ale capitalei. În replică, Ceban a declarat că nu există „nicio problemă pe Nistru” și a acuzat guvernarea că ar crea „artificial” o criză. Detalii AICI

Pe 20 iulie, Hajder declara că Chișinăul nu are suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării din Nistru. Potrivit lui, sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar circa 1 000 de metri cubi de apă pe zi, față de necesarul municipiului de aproximativ 30 000 de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura a fost luată din cauza secetei prelungite și a scăderii la un nivel istoric a apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, pe fondul lipsei precipitațiilor în Munții Carpați. Potrivit acestuia, starea de alertă va permite autorităților să reacționeze mai eficient în cazul agravării crizei hidrologice. Detalii AICI.

Pe 31 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Ucraina reduce deversările în Nistru pentru două săptămâni, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât în prezent. Hajder a precizat, totodată, că autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități, „în funcție de evoluția situației și de debitul râului”. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: