report.md

Mariana Durleșteanu a declarat despre un posibil colaps financiar în Moldova. Este real? Analiză NM

Ex-ministrul finanțelor Mariana Durleșteanu, candidat propus de Partidul Socialiștilor pentru funcția de premier, a scris pe rețeaua socială despre un deficit bugetar critic care ar putea fi anul acesta în Moldova, despre căderea bruscă a PIB-ului și despre un colaps financiar. După câteva ore a șters postarea. NM a reușit să citească postarea și să discute cu experții, dacă un asemenea scenariu financiar-economic este posibil în Moldova.

Ce a declarat Durleșteanu

Potrivit afirmațiilor Marianei Durleșteanu, bugetul Moldovei este sustenabil până în luna iunie, iar după aceasta, țara ar putea intra într-un colaps financiar. „Atenționez că bugetul statului este sustenabil până în iunie 2021 și deficitul bugetar va fi dublu și nu de 14 miliarde de lei, așa cum se estimează acum. Moldova va avea o descreștere economică nu de 14%, ci mult mai mare. Respectiv, țara noastră poate intra în colaps financiar”, a scris ex-ministrul finanțelor la 16 februarie, pe pagina sa de Facebook.

În opinia lui Durleșteanu, conștientizând această situație, politicienii ar trebui să elaboreze un plan de guvernare a țării până la organizarea alegerilor anticipate. De asemenea, Durleșteanu s-a întrebat, ce se va întâmpla cu programul de imunizare a populației, pentru care nu sunt prevăzuți bani în buget, cum autoritățile vor acoperi cheltuielile pentru testare și susținere a categoriilor vulnerabile ale populației și a mediului de afaceri în condiții de criză. Durleșteanu susține că pentru soluționarea acestor probleme, este necesar un guvern responsabil, „separat de ambițiile politicului”.

Totodată, aceasta i-a sugerat președintei Maia Sandu să nu dezamăgească cetățenii care au votat-o la alegerile prezidențiale și să asigure un dialog cu toate fracțiunile parlamentare pentru a depăși această situație fără precedent.

Care este prognoza autorităților

Deficitul bugetului de stat pentru anul 2021 constituie 13,9 miliarde de lei (8% din PIB). În ce privește creșterea/declinul economiei moldovenești, FMI prognozează că în anul 2021, PIB-ul Moldovei va crește cu 4,1%, iar conform prognozelor Băncii Mondiale – cu 3,5%.

Tatiana Ivanicichina, ministrul interimar al finanțelor, a participat la conferința MEGA, dedicată economiei și finanțelor publice, care s-a desfășurat săptămâna trecută la Chișinău, unde a declarat că, potrivit prognozelor guvernului, PIB-ul va crește cu 4,7%. Totodată, Ivanicichina a dat asigurări că veniturile planificate în buget vor fi asigurate și aceasta se va întâmpla datorită perfecționării administrării fiscale și nu a creșterii cotelor de impozitare.

Ce spune administrația președintelui

Veaceslav Negruța, consilierul președintei Maia Sandu pe probleme economice, a menționat pentru NM că declarațiile lui Durleșteanu conțin multe emoții politice. Potrivit afirmațiilor sale, ea „a dat o notă patrimoniului economic lăsat de către guvernarea președintelui [Igor] Dodon”. „Sunt sigur că Marianei Durleșteanu i-au permis să bată alarma gaura din buget, cheltuielile neplanificate de urgență, cum ar fi achiziția vaccinului și asistența acordată cetățenilor și businessului, dar și izolarea în care guvernarea lui Dodon a împins Moldova”, a spus Negruța.

El a adăugat că „toți știu” că bugetul aprobat prin voturile „partidului lui Dodon” este ireal. „Și cum Durleșteanu are de gând să-i convingă? Prin faptul că sunt necesare reforme? Că trebuie identificată finanțarea? Că trebuie acoperite cheltuielile bugetare pentru a oferi economiei și cetățenilor posibilitatea de a supraviețui?”, s-a întrebat Negruța.

Referindu-se la o eventuală diminuare a PIB-ului cu 14%, despre care a amintit Durleșteanu, Negruța a remarcat că „pentru minus 14%, nu este suficient să nu faci nimic”. „Pentru minus 14%, trebuie să sapi mult economia Moldovei, ca s-o ruinezi definitv”, consideră consilierul lui Sandu.

Ce spun experții

Solicitat de NM să comenteze prognoza lui Durleșteanu, ex-premierul Ion Chicu s-a interesat mai întâi dacă într-adevăr ea „așa și a scris?”. Și a precizat că încă nu a văzut postarea. „Dacă ea a scris așa, înseamnă că această postare a fost plasată de Durleșteanu-politicianul și nu de Durleșteanu-finanțistul. […] Echipa actuală a Ministerului Finanțelor și a direcțiilor din cadrul MF este capabilă să asigure finanțarea la timp a nevoilor statului, dacă domnii politicieni vor soluționa criza politică până în lunile iunie-iulie”, a spus Chicu.

El a mai menționat că dacă până în vară, criza nu va fi soluționată, atunci guvernul va fi nevoit să înghețe proiectele investiționale pentru a fi posibilă finanțarea plăților sociale și pentru a nu admite acumularea datoriilor. „O astfel de practică este aplicată în anii de criză, așa cum a fost, de exemplu, în anul 2009. E foarte rău când apare necesitatea de a închide proiectele investiționale. Dar eu am ferma convingere că până la sfârșitul anului, nu există riscuri privind asigurarea plăților sociale. Desigur, cu condiția că în activitatea Ministerului Finanțelor nu se vor implica politicienii și „experții” de orice fel”, a subliniat fostul premier.

Potrivit afirmațiilor lui Chicu, soluționarea crizei este posibilă doar prin organizarea alegerilor anticipate și restabilirea încrederii cetățenilor față de parlament.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, a comunicat pentru NM că situația privind bugetul este cu adevărat complicată, însă „prognoza lui Durleșteanu” este exagerată. „Eu nu pot afirma că un asemenea scenariu nu este posibil, în Moldova este posibil orice scenariu. Prognoza mea este că în condiții bune, bugetul nu va fi executat cu cel puțin 2 miliarde de lei. Deci, 2 miliarde de lei incluse în cheltuieli nu au acoperire”, a spus expertul, adăugând că anul trecut, bugetul nu a fost executat cu 3,6 miliarde de lei.

Totodată, Ioniță a remarcat că legătura dintre existența guvernului și creșterea economiei este foarte slabă sau chiar inversă. „Când nu există un guvern, afacerile se dezvoltă mai bine [nimeni nu le împiedică]. Însă bugetul nostru adesea este deficitar și ar trebui să existe surse de acoperire a acestui deficit”, a subliniat expertul.

El a adăugat că FMI a declarat deja despre o eventuală finanțare a Moldovei cu 500 milioane de dolari, însă pentru semnarea unui nou program cu FMI este necesar un guvern funcțional. Expertul a menționat că de obicei, FMI găsește limbaj comun cu orice guvern, în schimb, pentru alți donatori internaționali contează, ce fel de guvern e la putere.

Expertul financiar Roman Chircă este de părere că în situația în care în Moldova este un guvern provizoriu cu împuternici limitate, e complicat să faci niște previziuni exacte. „Este clar că dacă nu va fi un guvern funcțional, nu va fi memorandumul cu FMI. Este un lucru evident că în lipsa unui guvern. Situația financiară ar putea să se înrăutățească. Dar eu cred că pentru o prognozare a creșterii duble a deficitului și a declinului economiei cu 14% nu există temei”, consideră Chircă.

La întrebările de concretizare ale NM, Durleșteanu așa și nu a răspuns.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

playtech.ro

Moldovenii fără buletine românești, în atenția Parlamentului de la Chișinău. Deputații planifică discuții „la cel mai înalt nivel”

În luna martie, Chișinăul va discuta cu deputați din România inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie. Despre faptul că va avea o discuție în acest sens a declarat deputatul PAS, Marcel Spătari, pentru Ziarul de Gardă. Publicația a discutat cu parlamentari de la Chișinău, cu buletine și indemnizații românești, despre anularea actelor de identitate pentru românii din R. Moldova. Pentru sursa citată, deputatul Sergiu Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat deja subiectul cu omologii săi români.

În contextul cetățenilor rămași fără acte de identitate, deputatul PAS, Alexandr Trubca, a fost întrebat dacă ar putea interveni. Parlamentarul a declarat că subiectul ar trebui discutat cu deputații români prin intermediul colegilor săi din Comisia juridică. Totodată, el a spus că deține un buletin românesc și că l-a obținut încă pe vremea studenției la Brașov. „Când mi-a expirat buletinul, l-am făcut la un prieten de-al meu, cumătru deja. (…) Și cred că am acolo adresa de peste 10 ani, cu siguranță”, a adăugat parlamentarul.

Parlamentarul PAS, Sergiu Lazarencu, a declarat că și-a obținut cetățenia română și buletinul înainte să ajungă în funcție. Acesta a apelat la o companie care oferea asemenea servicii. „Am făcut ceea ce făceau majoritatea cetățenilor noștri. Între timp, lucrurile s-au schimbat, s-au votat acele modificări și eu am înțeles că acel buletin al meu a fost anulat. (…) Am fost și mi-am reînnoit buletinul la sfârșitul anului trecut, făcându-mi reședința la o bună cunoștință. Suntem doar trei în acel apartament, iar legea permite până la 10 persoane”, a spus deputatul.

Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile de identitate și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat subiectul cu omologii săi români. „Se caută soluții la cel mai înalt nivel, pentru că legea vizează nu doar cetățenii născuți în R. Moldova. Este nevoie de o soluție, însă nu avem nimic concret de la partea română deocamdată. Și nu, nu cred că vor fi afectate relațiile bilaterale, pentru că, repet, se discută la cel mai înalt nivel problema”, a declarat parlamentarul.

Deputatul PAS, Marcel Spătari, a declarat că deține buletin românesc, iar domiciliul său este stabilit în apartamentul familiei din București, procurat în 2013. Potrivit acestuia, actele sunt valabile, fapt pe care l-a verificat în sistemul informațional disponibil online. Spătari a menționat că, în luna martie, are programate întâlniri cu deputați din România, urmând să discute „inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate pentru cetățenii români și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie”. „Relația dintre Chișinău și București este una foarte bună astăzi. România este cel mai important susținător al parcursului nostru european, iar situația cu privire la cărțile de identitate nu va schimba acest lucru”, a declarat Spatari.

Potrivit Ziarul de Gardă, fiecare al treilea deputat din Parlamentul R. Moldova a indicat în declarațiile de avere și interese că, în 2024, a primit indemnizații pentru copii din România, semn că fie ei, fie soțiile/soții lor dețin buletine de identitate românești. Cei mai mulți care au indicat că familiile lor beneficiază de indemnizații pentru copii fac parte din PAS. Indemnizații de la statul român primesc și familiile deputaților Constantin Cuiumju și Serghei Ivanov de la Partidul Nostru, Andrei Godoroja de la Partidul Comuniștilor, Dorin Pavaloi de la Partidul Socialiștilor, dar și familiile lui Alexandru Verșinin și Vasile Costiuc de la Partidul „Democrația Acasă”.

***

Peste 100.000 de cetățeni români născuți în Republica Moldova au rămas fără carte de identitate în ultimii doi ani, după ce Parlamentul de la București a modificat legislația privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români. Potrivit autorităților române, aproximativ 20% dintre persoanele afectate au reușit deja să își perfecteze noi acte de identitate, în condițiile prevăzute de lege. 

Aici poți verifica dacă buletinul tău de identitate românesc este valabil.

Legea a fost modificată în iunie 2023, după ce autoritățile române au constatat situații în care mii de persoane figurau cu domiciliul la aceeași adresă, uneori peste 10.000 într-un singur imobil. Noua legislație prevede că într-o carte de identitate nu poate fi înscrisă o adresă la care sunt înregistrate mai mult de 10 persoane, cu excepția membrilor familiei extinse. În caz contrar, autoritățile dispun încetarea valabilității domiciliului declarat, ceea ce duce automat anularea actului de identitate. Autoritățile au subliniat că această măsură nu afectează cetățenia română. Persoanele vizate sunt obligate să solicite un nou act de identitate cu un domiciliu conform legii.

Pe 9 februarie, ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova nu are prea multe pârghii pentru a influența politica legată de buletinele românești. Oficialul a precizat că a avut discuții pe acest subiect. Totodată, ministrul a spus că cetățenii trebuie „să se asigure că au cel puțin o alternativă, pentru că, dacă riști să fii în situația în care buletinul românesc să nu mai fie valabil, atunci e bine să ai un act de călătorie, fie că e vorba de pașaportul Republicii Moldova sau a României, așa încât să nu ajungi în situații complicate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: