Press conference by NATO Secretary General Mark Rutte following the meetings of NATO Defence Ministers in Brussels

Mark Rutte: Aliații NATO susțin acțiunile președintelui SUA împotriva Iranului

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că statele membre ale alianței susțin acțiunile președintelui SUA, Donald Trump, împotriva programului nuclear și celui balistic dezvoltat de Iran. În același timp, oficialul a menționat că blocul militar nu participă direct la operațiunea militară, relatează Deutsche Welle.

„NATO nu participă direct la operațiunea militară. Dar aliații, în general, susțin ceea ce face președintele SUA”, a spus Rutte în cadrul emisiunii The Record with Greta Van Susteren.

Potrivit secretarului general, și statele europene împărtășesc îngrijorarea privind amenințarea venită din partea Teheranului.

Totodată, Rutte a subliniat că NATO menține în mod deliberat „incertitudinea” cu privire la o posibilă aplicare a articolului 5 privind apărarea colectivă al alianței, pentru ca potențialii adversari „să nu știe exact unde se află linia roșie”.

Mark Rutte a adăugat că alianța monitorizează cu atenție securitatea teritoriului statelor membre NATO.

Amintim că, în prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie, o operațiune militară împotriva Iranului, care constă din atacuri aeriene. Cele două țări vizează eliminarea programului nuclear și balistic al Teheranului.

La rândul său, Iranul a lansat lovituri de represalii împotriva Israelului și a statelor din regiune, cu precădere cele care găzduiesc baze americane. Atacurile au vizat nu doar infrastructura militară, ci și cea civilă și energetică.

De asemenea, Ministerul Apărării de la Ankara a anunțat că sistemele anti-rachetă NATO au distrus, pe 4 martie, o rachetă balistică lansată de Iran către Turcia. Aceasta a fost interceptată în timp ce trecea deasupra spațiului aerian al Iraqului și Siriei.

Incidentul a marcat prima dată când Teheranul a lansat o rachetă în direcția teritoriului NATO de la începutul conflictului, notează Politico.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: