gov.md

Măsuri anti-Covid mai puțin drastice. Din 16 februarie, se revine la reguli diferențiate pentru fiecare zonă în parte

Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP) s-a întrunit pe 14 februarie în ședință. În urma evaluării situației epidemiologice actuale au fost aprobate decizii noi, ținând cont de o scădere ușoară, în ultima săptămână, a numărul cazurilor de COVID-19 la nivel național. Studiile la distanță și interzicerea festivităților va rămâne în vigoare doar în zonele în care se înregistrează un număr mare de infectări cu COVID-19. 

Membrii CNESP au decis că, începând cu 16 februarie curent, se va reveni la măsurile de protecție diferențiate, în funcție de pragul de alertă din fiecare localitate, stabilit în baza ratei de incidență, fiind abrogată Hotărârea din 20 ianuarie prin care au fost stabilite măsuri valabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, nu va mai fi aplicabilă regula generală privind prezentarea Certificatului COVID-19 la intrarea în spațiile comerciale sau de deservire, acesta urmând a fi necesar – în funcție de pragul de alertă – numai pentru accesarea anumitor locații specifice precum unitățile de alimentație publică, cele care găzduiesc evenimente private sau sportive, instituții de cultură sau reuniuni științifice. (Lista completă poate fi accesată în anexa nr. 2 a Hotărârii nr. 62 a CNESP din 22.09.2022, cu modificările ulterioare).

Se va menține însă măsura adoptată la 20 ianuarie 2022 care permite accesul în instituțiile medico-sanitare și instituții de plasament a însoțitorilor copiilor de până la 14 ani și îngrijitorilor  persoanelor cu dizabilități accentuate și severe.

În pragurile de alertă verde și galben va fi permisă revenirea la regimul obișnuit de lucru, în vreme ce măsurile privind munca de la distanță, respectiv programul diferențiat, se mențin în pragurile portocaliu și roșu.

În pragul roșu, instituțiile de învățământ profesional tehnic și superior vor activa în regim on-line, cu excepția orelor practice care implică utilizarea de echipamente tehnice/laboratoare, dar nu mai mult de 10% din activitățile didactice per program de studiu. Având în vedere specificul domeniului, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” va activa în regim mixt.

Sistarea evenimentelor private (nunți, botezuri, mese de pomenire, mese festive) rămâne în vigoare doar în pragul de alertă roșu. Totodată, rămân sistate în codul roșu activitățile din zonele de agrement și parcurile de distracție, precum și conferințele și întrunirile științifice în format fizic.

În schimb, unitățile de alimentație publică vor putea reveni la orarul obișnuit de lucru, cu respectarea limitelor de persoane stabilite în anexa menționată, indiferent de pragul de alertă.

În vederea revenirii  la măsurile de sănătate publică diferențiate, conform cadrului predictibil adoptat anul trecut, Comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică, în termen de 24 de ore de la intrarea în vigoare a Hotărârii, se vor convoca și vor institui măsurile de sănătate publică pentru fiecare localitate a unității administrativ-teritoriale din gestiune, în corespundere cu pragul de alertă stabilit de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică la data de 14 februarie 2022.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: