Singurul tratament HIV disponibil astăzi este terapia antiretrovială, care permite să fie oprită reproducerea particulelor de virus în sânge și să prevină dezvoltarea SIDA, însă virusul nu dispare complet. Cu toate acestea, uneori, medicii reușesc să realizeze acest lucru – până acum există doar trei astfel de cazuri în lume, iar ultimul a devenit cunoscut chiar zilele trecute, scrie holod.media.
La sfârșitul lunii februarie 2023, revista Nature a povestit povestea unui pacient de 53 de ani care s-a putut recupera după infecția cu HIV. În 2013, o echipă de cercetători germani a îndepărtat celulele canceroase din măduva osoasă a unui bărbat cu HIV și leucemie și apoi i-a transplantat celule stem cu o mutație specifică. Această mutație împiedică eliberarea proteinei CCR5 la suprafața celulelor, cu ajutorul căreia HIV pătrunde în ele. Astfel, celulele măduvei osoase și sângele unui bărbat au devenit rezistente la virus.
După transplant, pacientul a primit terapie standard timp de cinci ani, ceea ce reduce concentrația virusului în organism. Cu toate acestea, oamenii de știință au continuat să găsească celule imunitare care au răspuns în mod specific la HIV, ceea ce înseamnă că virusul a persistat în organism. Atunci când celulele sale imunitare, care sunt în mod normal atacate de HIV, au fost injectate în șoareci, virusul nu s-a replicat. În 2018, pacienta a încetat să ia terapie.
„Pacientul din Londra”
În mai 2020, s-a aflat despre un alt caz în care o persoană s-a vindecat de HIV. Venezueleanul Adam Castillejo din Londra, în vârstă de 40 de ani, a suferit și el de cancer de sânge: avea limfom Hodgkin. Castillejo a trecut printr-un transplant de celule de măduvă osoasă – celule „noi” și i-a oferit protecție împotriva HIV. La doi ani și jumătate de la terminarea terapiei antiretrovirale, în sângele său nu s-au găsit particule active ale virusului.
„Pacientul din Berlin”
Timothy Ray Brown a fost prima persoană din lume vindecată de HIV. În 1995, când Brown avea 29 de ani, a fost diagnosticat cu HIV, iar 11 ani mai târziu a fost diagnosticat cu cancer de sânge (leucemie mieloidă acută).
În 2007, Brown a suferit și un transplant de măduvă osoasă pentru a trata leucemia. La trei ani de la procedura și de la încetarea terapiei antiretrovirale, cercetătorii nu au găsit HIV în sângele lui.
La 12 ani de la transplantul de celule, Brown a avut o recidivă a cancerului de sânge, iar în septembrie 2020, boala a progresat până la ultima etapă. Pe 29 septembrie 2020, Brown a murit la vârsta de 54 de ani.
Se poate vindeca toată lumea dacă funcționează?
Profesorul Ravindra Kumar Gupta de la Universitatea din Cambridge a spus că terapia cu celule stem este o ultimă soluție – doar pentru pacienții cu HIV care „au și cancere de sânge care pun viața în pericol” – leucemia este una dintre ele.
„Un astfel de tratament nu ar fi oferit pe scară largă pacienților cu HIV care urmează tratament antiretroviral de succes”, a spus Gupta. Alți experți i -au susținut cuvintele și au spus că o astfel de procedură nu poate fi efectuată pe toți pacienții cu HIV, deoarece riscurile sunt prea mari.
Cu toate acestea, după cum a spus Andrew Friedman, specialist în boli infecțioase și medic consultant onorific la Universitatea Cardiff , deși acest tip de tratament este nepotrivit pentru milioane de oameni care trăiesc cu HIV, ar putea ajuta la dezvoltarea unui remediu pentru virus.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
De la peste un an de licențiere a importurilor de cereale la puțin peste o lună: Ivanov acuză PAS că i-a „castrat” proiectul; fermierii amenință cu proteste
Importurile de cereale și oleaginoase vor fi supuse licențierii până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea de prelungire. Parlamentul a aprobat proiectul în lectura a doua pe 4 septembrie, cu voturile a 53 de deputați PAS. Astfel, termenul propus inițial – 31 decembrie 2027 – a fost redus considerabil. Autorul inițiativei, deputatul „Partidului Nostru” Serghei Ivanov, acuză majoritatea că i-a „castrat” proiectul. Și Asociația „Forța Fermierilor” critică modificările și amenință cu noi proteste. PAS susține, la rândul său, că perioada mai scurtă protejează și interesele procesatorilor.
De la 31 decembrie 2027 – la 31 octombrie 2026. Ivanov: „O lege castrată total”
Proiectul elaborat de deputatul „Partidului Nostru”, Serghei Ivanov, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, prevedea aplicarea licențierii până la 31 decembrie 2027. Varianta inițială oferea Guvernului și posibilitatea de a prelungi mecanismul.
În redacția votată pe 3 septembrie în prima lectură și pe 4 septembrie – în lectura a doua –, termenul a fost redus la 31 octombrie 2026, iar posibilitatea prelungirii a fost eliminată. Totodată, reprezentanții asociațiilor din sectorul agricol au fost excluși din componența comisiei care va examina solicitările de licențiere.
Serghei Ivanov a criticat modificările. Parlamentarul susține că se schimbă esența proiectului, iar protecția oferită agricultorilor – se limitează. Potrivit lui, un termen mai lung ar fi permis evaluarea efectelor măsurii pe parcursul unui ciclu agricol complet.
„Practic, mi s-a spus schimbat integral, conceptual toată legea. Practic, s-a transformat dintr-o lege viabilă, care oferea baza ca să poată fi prelungită și folosită în interes național, într-o lege care va fi valabilă doar o lună de zile. Mie îmi pare foarte rău că s-a ajuns de la o idee și o doleanță a agricultorilor la o lege castrată total, care nici nu s-a născut, dar deja din start s-a omorât. Și s-a omorât în a doua lectură. Nu mai este legea mea, este legea PAS-ului și, din păcate, o lege a PAS-ului care, credeți-mă, nu impactează cu nimic pozitiv economia țării”, a declarat Serghei Ivanov pentru jurnaliști, înainte de ședința plenară din 4 septembrie.
Marian: „Trebuie să spui publicului că tu, prin proiectul tău de lege, îți avantajezi propria companie”
Deputatul PAS Radu Marian, fost președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, a explicat, la rândul său, că scurtarea perioadei, susținută și de Guvern, urmărește un echilibru între interesele producătorilor și exportatorilor de cereale și cele ale întreprinderilor care folosesc această materie primă.
Potrivit deputatului, termenul de 31 octombrie le oferă exportatorilor timp să comercializeze floarea-soarelui, fără a menține restricțiile o perioadă îndelungată în detrimentul procesatorilor, inclusiv al întreprinderilor din zootehnie și avicultură.
„Noi trebuie să fim foarte atenți cu măsuri care afectează restul ramurilor economice, în special a celor care procesează, care creează locuri de muncă acasă, care aduc valoare adăugată. De aceea s-a venit cu această propunere, inclusiv și Guvernul, și noi am susținut-o, să scurtăm perioada în care se aplică această licențiere până la 31 octombrie, când exportatorii reușesc să-și exporte floarea-soarelui, în special”, a declarat parlamentarul.
Marian susține că deputații care dețin afaceri în comerțul cu cereale sau oleaginoase trebuie să comunice public atunci când promovează proiecte care le-ar avantaja companiile. Deputatul i-a nominalizat direct pe colegii săi din opoziție, deputații Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco, care sunt fermieri. Marian a anunțat că va discuta, împreună cu colegii din fracțiune, despre posibilitatea adoptării unor reguli de declarare a conflictelor de interese a deputaților care semenează proiecte sau amendamente care vizează direct compania/organizația lor.
„În momentul în care ei au afaceri de materie primă – grâu sau floarea-soarelui – când vin cu un proiect de lege care avantajează direct propria lor companie și creează blocaje pentru concurenții lor, lucrul acesta trebuie spus. Trebuie să spui publicului că tu, prin proiectul tău de lege, îți avantajezi propria companie. (…) Le-am zis acest lucru și s-au supărat. Treaba lor, dar noi trebuie să avem grijă de toată economia. Nu putem să avantajăm în mod flagrant materia primă care se exportă în detrimentul celor din zootehnie, alte ramuri care au nevoie de materie primă ieftină”, a mai declarat Radu Marian.
La rândul său, vicepreședintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul PAS Dorin Istratii, care a prezentat proiectul în lectura a doua de la tribuna Parlamentului, a declarat că, pe 21 august 2026, mai multe organizații din sectorul zootehnic și patronal au depus o petiție cu obiecții față de proiect. El a avertizat că limitarea accesului la materie primă mai ieftină ar putea crește costurile procesatorilor și, ulterior, prețurile pentru consumatori.
„Au avut obiecții totale la acest proiect de lege și au solicitat să fie luată în calul această petițe la votarea proiectului, inclusiv în lectura a adoua, în așa fel încât să nu afectăm activitatea procesatorilor care aduc valoare adaugată, cetățenii Republicii Moldova care vor trebui să plătească prețuri mai mari pentru carne, prețuri mai mari pentru floarea soarelui, deoarce producția internă automat se va scumpi”, a declarat Istratii.
După o scurtă dezbatere în Parlament, proiectul care instituie un mecanism provizoriu de licențiere a importului de culturi cerealiere și oleaginoase până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea de a-l prelungi, a fost votat. „Pentru” și-au dat votul doar deputații din fracțiunea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate. Opoziția nu a susținut noile modificări.
Parlamentul Republicii Moldova
Forța Fermierilor amenință cu proteste
Asociația „Forța Fermierilor” contestă, în prima sa reacție publică după vot, argumentele majorității parlamentare. Organizația susține că perioada de licențiere introdusă – 31 octombrie 2026 – este prea scurtă pentru a proteja agricultorii de presiunea importurilor ieftine din Ucraina.
Potrivit asociației, dificultățile de export îi determină pe fermierii ucraineni să vândă la prețuri foarte mici, iar presiunea asupra pieței din Republica Moldova ar putea continua cel puțin patru luni.
În ceea ce privește procesatorii și întreprinderile zootehnice, organizația susține că, în perioada aplicării mecanismului anterior, nu a constatat sesizări privind dificultăți provocate de licențiere.
O altă nemulțumire vizează excluderea asociațiilor de profil din comisia de licențiere. Participarea acestora asigura un echilibru între interesele diferitelor sectoare agroalimentare, afirmă „Forța Fermierilor”.
Referindu-se la acuzațiile lui Radu Marian, președintele asociației, Alexandr Slusari, a declarat pentru NewsMaker că Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco promovează solicitările agricultorilor care i-au votat, nu interese personale.
„Este o declarație aberantă. Domnul Ivanov și domnul Stefanco sunt doi deputați care sunt fermieri și au fost delegați și votați, în mare parte, de mai mulți agricultori. Ei sunt obligați să execute dorința alegătorilor. În cazul de față, noi vorbim nu de interese personale, dar de solicitarea sutelor de agricultori, cu zeci de mii de angajați, care au nevoie de această licențiere, care riscă să fie falimentați în cazul importurilor necontrolate”, a declarat Alexandr Slusari pentru NM.
Asociația anunță că, dacă situația regională a prețurilor nu se schimbă, va cere prelungirea licențierii cel puțin până la 31 decembrie 2026 și este pregătită să organizeze proteste. Totodată, „Forța Fermierilor” solicită ca ședințele comisiei de licențiere să fie publice și să fie anunțată despre acestea cu cel puțin două zile înainte.
De ce a fost nevoie de licențiere și cine o va putea solicita?
Serghei Ivanov preciza, în nota de fundamentare, că licențierea provizorie va preveni afectarea producătorilor agricoli autohtoni de către importurile masive de cereale și oleaginoase din țările vecine, în condițiile în care, în prezent, prețul grâului pe piața internă este cu 1,5 lei mai mic decât prețul din portul Constanța.
Noua redacție a proiectului, votat astăzi, prevede că cererile de eliberare a licenței de import, depuse de persoane fizice și juridice, vor fi examinate de o comisie constituită din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Reprezentanții asociațiilor din sectorul agricol au fost excluși din componența acesteia.
Licența de import va fi eliberată gratuit. Aceasta va putea fi solicitată de persoane fizice sau juridice care se ocupă cu creșterea animalelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, a produselor de morărit sau a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Persoanele care au primit licența de import nu vor avea dreptul să comercializeze și/sau să exporte mărfurile importate.
De menționat că un astfel de regim a fost aplicat și în perioada 2024–2025.
Proiectul de lege va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
