Andrei Mardari / NewsMaker

Ministrul Bolea, reacție la nemulțumirile transportatorilor: „Mai mult decât să iubim banii, să iubim oamenii”

Vicepremierul și ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că „nu există problema aceasta legată de persoanele cu necesități speciale”, comentând nemulțumirile transportatorilor exprimate de APOTA. Aceștia susțineau că operatorii de transport sunt obligați să adapteze toate vehiculele pentru transportul persoanelor cu necesități speciale. Potrivit ministrului, agenții economici trebuiau să informeze „dacă există măcar o mașină în parcul lor care ar putea prelua pasageri cu necesități speciale”. Ministrul a mai spus că totul „nu este despre negocieri, ci despre oameni”. „Mai mult decât să iubim banii, trebuie să iubim oamenii”, a declarat oficialul, adăugând că pe 1 iulie va avea loc o discuție cu transportatorii.

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, Bolea a fost întrebat dacă a purtat discuții cu reprezentanții APOTA, care au decis să protesteze. În continuare, prezentatorul TV i-a comunicat ministrului că transportatorii nu acceptă monitorizarea prin GPS, nici vânzarea biletelor prin sistemul informațional e-bilet, întâmpină dificultăți în adaptarea mașinilor pentru persoanele cu necesități speciale și solicită un alt mod de calcul al tarifelor.

„În primul rând vreau să vă spun că nu există problema aceasta legată de persoanele cu necesități speciale. (…) Deci, agenții economici trebuiau să informeze dacă există măcar o mașină în parcul lor, pe o rută, care ar putea prelua pasageri cu necesități speciale. (…) În general, totul este nu despre negocieri. Totul este despre oameni. (…) Dacă noi astăzi, în Republica Moldova, nu avem niciun microbuz care ar putea prelua o persoană cu necesități speciale, dumneavoastră considerați că este normal? (…) Noi trebuie să creăm condiții de inclusivitate socială pentru toți cetățenii din Republica Moldova. (…) Trebuie să avem un grad de empatie. Mai mult decât să iubim banii, să iubim oamenii”, a declarat oficialul.

Referitor la monitorizarea prin GPS și sistemul informațional e-bilet, ministrul a spus: „Nici nu a intrat în vigoare. Mâine (nota red. pe 1 iulie) avem discuții cu ei. Nu a fost votat încă în ședințele Guvernului, nu a intrat în vigoare nimic. O să începem discuții publice în privința GPS-ului, să vedem care sunt problemele și care trebuie să fie perioada de implementare pentru acest nou proiect de lege”.

Întrebat dacă nemulțumirile transportatorilor sunt justificate, Bolea a răspuns: „O să vedem mâine (nota red. pe 1 iulie), pentru că au fost discuții cred că ani în șir despre… o să ne întâlnim mâine și o să vedem despre ce este vorba în general”.

Menționăm că pe 1 iulie, președintele Consiliului Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto (APOTA), Oleg Alexa, va participa la emisiunea NM „Есть вопросы”.

***

Pe 24 iunie, reprezentanții APOTA au acuzat Ministerul Infrastructurii și Agenția Națională Transport Auto (ANTA) de inacțiune, dar și presupuse abuzuri și scheme de corupție. APOTA a transmis un apel public, în care a avertizat că lipsa metodologiei tarifare, impunerea sistemelor electronice e-GPS și e-Bilet, precum și obligația de adaptare a tuturor vehiculelor pentru persoanele cu dizabilități pun în pericol activitatea transportatorilor. Aceștia au amenințat, atunci, cu proteste, dacă autoritățile nu vor ține cont de nemulțumirile lor.

În reacție, Guvernul a transmis că a luat act de solicitarea publică și a adăugat că soluționarea problemelor ține de competența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. „MIDR are ușile deschise”, a declarat purtătorul de cuvânt Daniel Vodă. În ceea ce privește acuzațiile APOTA legate de posibile scheme de corupție, Executivul a invitat toate părțile care dețin informații relevante să le prezinte organelor competente.

La două zile după ce au amenințat cu proteste, reprezentanții APOTA au decis să iasă în stradă. Asociația a anunțat organizarea a trei manifestații în capitală: prima în Piața Marii Adunări Naționale, a doua în fața sediului Misiunii Uniunii Europene în Republica Moldova, iar a treia – în fața Agenției Naționale Transport Auto (ANTA). Președintele Consiliului APOTA, Oleg Alexa, a anunțat că primul protest al transportatorilor din cele trei planificate va avea loc în data de 9 iulie.

Transportatorii insistă pe trei revendicări principale: aprobarea imediată de către Guvern și publicarea metodologiei de calcul a tarifelor pentru serviciile regulate de transport pasageri; retrimiterea spre elaborare a proiectului MIDR nr. 1125/2024, care prevede implementarea sistemelor electronice de tip e-bilet și e-GPS; retragerea scrisorilor emise de ANTA prin care operatorii de transport sunt obligați să adapteze toate vehiculele pentru transportul persoanelor cu dizabilități.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: