Andrei Mardari / NewsMaker

Ministrul Culturii explică de ce lucrările de pe strada 31 august au fost puse pe pauză: „Sunt ilegale”

Lucrările desfășurate de către Primăria Chișinău în centrul istoric al capitalei sunt ilegale, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan, într-un interviu oferit în exclusivitate pentru NM. Oficialul susține că municipalitatea efectuează lucrările de înlocuire a învelișului de asfalt în mod ilegal, în condițiile în care nici Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), nici Agenția Națională Arheologică (ANA), nu ar fi emis avize pozitive sau expertize pentru începerea lucrărilor.  

„Ieri am fost surprins să aflu că primăria caută de patru luni acces la Ministerul Culturii și, de asemenea, că primăria consideră că starea în care se află strada 31 august 1989 este o problemă generată de „impotența” guvernului în general și a Ministerului Culturii, în special. Primarul Ion Ceban nu a indicat în baza cărui act a oprit lucrările pe această stradă”, a declarat Sergiu Prodan.

Ministrul Culturii a remarcat că, pe 9 aprilie, Agenția Națională Arheologică a transmis Primăriei Chișinău o concluzie privind fragmentele de pavaj găsite sub asfalt în apropierea Muzeului Național de Artă. Următorul pas, potrivit ministrului, este primirea de către Primăria Chișinău a încheierii Consiliului Național al Monumentelor Istorice.

„Primăria este împiedicată acum să continue lucrările pe această stradă din cauză că nu are un proiect arhitectural și urbanistic pentru desfășurarea acestor lucrări. Dacă primăria, conform legii, ar fi început lucrările după încheierea CNMI și a studiului arheologic, s-ar fi știut că sub asfalt ar fi fost pavaj fără să sape toată strada. Dar acest lucru nu s-a făcut. Primăria a eliberat autorizație de lucru în mod ilegal, deoarece această stradă se află în zona istorică a Chișinăului, care este monument de arhitectură. Orice lucrare în această zonă trebuie să fie aprobată de CNMI, în baza căreia primăria poate elibera o autorizație de muncă”, a spus ministrul.

Sergiu Prodan a mai declarat că Primăria Chișinău nu poate prezenta proiectul CNMI, pentru că, de fapt, acesta nici nu ar exista: „nici proiectul inițial, nici cel modificat”.

„Nu există deloc documentație care să permită realizarea acestor lucrări. Tot ceea ce face Primăria Chișinău, pentru înlocuirea pavajului străzilor, este o acțiune ilegală, care ar trebui să fie luată în considerare de procuratură pe fapte ce țin de deteriorarea orașului, a societății și a monumentelor de arhitectură. Aceasta este o încălcare a legii, din prima zi de muncă, neavând niciun motiv să efectueze aceste lucrări. Slavă Domnului, în cazul străzii din 31 august 1989 societatea a observat și a luat măsuri, dar sunt foarte multe străzi, iar acest lucru este documentat, unde s-au găsit și s-au eliminat rapid pavaj”, a conchis ministrul.

Interviul integral al NM cu Ministrul Culturii al Moldovei va apărea în curând pe site.

***

Amintim că primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a acuzat pe 12 iunie Guvernul că ar tergiversa lucrările de pe strada 31 august 1989 din centrul capitalei, pe care, acum trei luni, a fost descoperită o porțiune de caldarâm vechi de peste un secol. Edilul susține că ar fi înaintat autorităților centrale, în această perioadă, mai multe solicitări și propuneri privind valorificarea pavajului, care au rămas, însă, fără nici un răspuns până azi.

Reamintim că muncitorii au descoperit, pe 12 martie, în timpul lucrărilor de reparație a străzii 31 August din Chişinău, fragmente dintr-un pavaj istoric. Porțiunea ar avea mai bine de un secol și ar data din perioada în care primarul capitalei era Carol Schmidt. Anterior, edilul de Chișinău a declarat că autoritățile municipale iau în calcul ideea de a transforma strada 31 august 1989, în perimetrul străzilor Pușkin și Bodoni, într-o stradă pietonală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: