Ministrul Infrastructurii, precizări după discuțiile cu transporatorii: „am spulberat îngrijorările”

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat că a avut o discuție „constructivă” cu transportatorii, în cadrul căreia susține că „a spulberat îngrijorările acestora”. El a explicat că au fost clarificate cele trei principale neînțelegeri: dotările pentru persoanele cu necesități speciale, metodologia de calcul a tarifelor și proiectul e-Bilet. Potrivit ministrului, transportatorii trebuie să informeze ANTA cu privire la numărul de vehicule adaptate pentru persoanele cu dizabilități. În privința metodologiei de calcul, Bolea a dat asigurări că aceasta va intra în vigoare în curând. Iar în ceea ce privește e-Bilet, oficialul a precizat că proiectul se află deocamdată în faza de consultări și nu există nicio decizie care să impună aplicarea lui.

„Am avut o discuție constructivă cu reprezentanții Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA). Cunoaștem cu toții că ei au îngrijorări. Trei îngrijorări. Am vorbit despre toate. Cât despre dotarea vehiculelor pentru transportul persoanelor cu necesități speciale, a fost o scrisoare nu tare inspirată din partea ANTA. Am rezolvat această neînțelegere, prin stabilirea unor lucruri foarte clare”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a explicat că toate companiile de transport de persoane trebuie să informeze Agenția Națională Transport Auto (ANTA) despre câte vehicule au dotate pentru transportul persoanelor cu necesități speciale, pentru ca în viitor să poată beneficia de investiții în acest sens.

„Acest lucru este important în primul rând pentru a cunoaște situația de fapt a lucrurilor. Nu în ultimul rând e important pentru companiile de transport de persoane, în vederea stabilirii necesităților de investiții. Republica Moldova este țară candidată, din 2027 vom avea acces la fondurile de preaderare. Noi, la Ministerul Infrastructurii, vom cere resurse financiare de care vor beneficia inclusiv transportatorii pentru a cumpăra aceste dotări și pentru a face condiții egale pentru toți cetățenii. Noi trebuie să avem grijă de toți cetățenii, inclusiv de persoanele cu necesități speciale. Această îngrijorare a transportatorilor a fost spulberată în urma dialogului”, a adăugat el.

Referitor la lipsa metodologiei de calcul a tarifelor, Vladimir Bolea a menționat că aceasta urmează să fie aprobată curând:

„Noua metodologie, s-a lucrat la ea până în aprilie 2025. Din mai a intrat în procesul de avizare și așteaptă ultimul aviz de la CNA, după care va trece prin hotărâre de Guvern și va intra în vigoare. Și această problemă este soluționată, care de fapt nici nu era problemă“, a menționat ministrul

Cât despre îngrijorările legate de sistemul e-Bilet, ministrul a precizat că proiectul se află abia în faza de consultări:

„Cunoaștem cu toții că nu există o hotărâre de Guvern în acest sens. Este o îngrijorare de viitor a transportatorilor. Astăzi nu este o hotărâre care ar impune transportatorii sau companiile să aibă acest sistem de GPS instalat pe unitățile de transport. Am avut o discuție, unele întrebări au fost pertinente. Este un proiect care se află în ample discuții și toată lumea este așteptată să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea proiectului. Această îngrijorare noi o vom elimina prin discuții. Astăzi după masă am invitat să vină ANTA pentru a discuta pe acest proiect”, a precizat Bolea.

***

Amintim că, pe 24 iunie, transportatorii au acuzat Ministerul Infrastructurii și Agenția Națională Transport Auto (ANTA) de inacțiune, dar și presupuse abuzuri și scheme de corupție. Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a transmis un apel public, în care avertizează că lipsa metodologiei tarifare, impunerea sistemelor electronice e-GPS și e-Bilet, precum și obligația de adaptare a tuturor vehiculelor pentru persoanele cu dizabilități pun în pericol activitatea transportatorilor. Aceștia au amenințat, atunci, cu proteste, dacă autoritățile nu vor ține cont de nemulțumirile lor.

În reacție, Guvernul a transmis că a luat act de solicitarea publică, dar soluționarea problemelor ține de competența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. În ceea ce privește acuzațiile APOTA legate de posibile scheme de corupție, Executivul a invitat toate părțile care dețin informații relevante să le prezinte organelor competente.

Pe 27 iunie, APOTA a comunicat că transportatorii au decis să iasă în stradă. Asociația a menționat că urmează a fi organizate trei manifestații în capitală: prima în Piața Marii Adunări Naționale, a doua în fața sediului Misiunii Uniunii Europene în R. Moldova, iar a treia – în fața Agenției Naționale Transport Auto.

Primul protest al transportatorilor din cele trei planificate va avea loc în data de 9 iulie. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Prima dată aud”: Maia Sandu, după ce Moldova a fost obligată să achite €560.000 într-un dosar examinat și de Domnica Manole

Președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște despre condamnarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) într-un dosar examinat inclusiv de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Amintim că CtEDO a obligat Moldova să achite 560.000 de euro unei companii, după ce a constatat că instanțele naționale au obligat-o să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune. Completul Curții de Apel, care a respins o contestație a companiei, decizie menținută ulterior de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole.

„Nu știu despre acest caz. Avem mai multe cazuri la CtEDO, dar despre acest caz concret prima dată aud”, a declarat Maia Sandu la ediția din 25 iunie a emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău

Întrebată dacă, în contextul condamnărilor la CtEDO, Republica Moldova ar putea obliga judecătorii să achite din propriul buzunar despăgubirile, pentru a fi mai atenți la pronunțarea sentințelor, Maia Sandu a declarat: „Nu ne permit standardele internaționale, nu ne permite CtEDO să facem acest lucru. Ce spune CtEDO este că, dacă credeți că s-a luat o decizie ilegală din cauza abuzului sau contra-bani, trebuie să demonstrați acest lucru și judecătorul trebuie să fie sancționat prin dovezi că a fost cu rea intenție luată această decizie. Altfel, ei spun că judecătorul are dreptul la eroare și nu poate fi constrâns prin aceste măsuri. (…) Nu asta este soluția. Soluția este, pe de o parte, să ne asigurăm că avem judecători cu integritate în sistem și, pe de altă parte, să ne asigurăm că judecătorii noștri studiază practica CtEDO, așa încât să nu repete greșeli și să nu ajungem să fim condamnați din nou” .

Șefa statului a adăugat că sunt încă multe cauze din ultimii 15 ani pe rol la CEDO și „s-ar putea să mai primim note de plată”. „De aceea trebuie să insistăm pe reforma justiției”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 iunie 2026, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii. Înainte de aceasta, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație. Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

Ministerul Justiției a declarat că hotărârea nu este definitivă și că va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu va cere retrimiterea la Marea Cameră. Ministerul a precizat că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa.

În urma deciziei CtEDO, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole. „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”, comunica politicianul. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la Curtea Constituțională. „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”, declara Stamate.

Precizăm că reacțiile au venit în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei vizate, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Manole nu a comentat acuzațiile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: