colaj NM

Mită de 410 mii de lei pentru apeduct. Primarul unei comune din Ungheni, reținut de CNA (VIDEO)

Primarul comunei Măcăreşti din Ungheni şi responsabilul tehnic al lucrărilor de aprovizionare cu apă potabilă a locuitorilor comunei au fost reţinuţi de ofiţerii CNA şi procurori într-un dosar de corupţie. Cei doi sunt bănuiţi că ar fi exercitat presiuni asupra administratorului companiei responsabile de construcţia apeductului din localitate, cerând o mită de 410 000 de lei pentru semnarea recepţiei finale a lucrărilor.

În cadrul examinării cauzei penale, s-a constatat că Fondul Ecologic Naţional din cadrul Ministerului Mediului finanțează proiecte ale administrației publice locale pentru dezvoltarea infrastructurii localităților. Astfel, Primăria comunei Măcărești din raionul Ungheni a beneficiat de finanțare, organizând licitații publice pentru efectuarea lucrărilor „Alimentarea cu apă potabilă a comunei Măcărești”. Ca urmare a acestei licitații, a fost desemnat în calitate de câștigător un operator economic, fiind încheiat un contract de antrepriză între acesta şi Primărie, iar mai târziu primăria a desemnat un responsabil tehnic al lucrărilor de aprovizionare cu apă potabilă.

Din datele anchetei rezultă că darea în exploatare a apeductului era tergiversată mai multe luni intenţionat, fiind create un şir de impedimente agentului economic. În final, primarul, împreună cu responsabilul tehnic l-ar fi condiţionat pe antreprenor să le dea drept mită un automobil de model Dacia Duster sau echivalentul în bani în sumă de 410 000 de lei, ca să organizeze semnarea proceselor-verbale de recepţie finală a lucrărilor.

Astfel, sub controlul CNA, a fost efectuată transmiterea unei tranşe în sumă de 110 000 de lei către responsabilul tehnic care însă a continuat să pretindă şi cealaltă parte de bani în sumă de 300 000 de lei pentru sine şi pentru primarul comunei. Astăzi, CNA şi procurorii au descins cu percheziţii la birourile celor doi, de unde au ridicat mai multe sume de bani, după care i-au condus pe ambii pentru audieri la CNA. Atât primarul, cât şi responsabilul tehnic au fost reţinuţi pentru 72 de ore şi acum riscă închisoare până la 10 ani, amendă penală şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice pentru anumită perioadă.

Procuratura Anticorupţie conduce urmărirea penală.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: