hotnews.ro

Moartea miliardarilor de pe Titan: experții estimează că pasagerii și-au pierdut viața în moduri diferite

Este posibil ca submersibilul să se fi dezintegrat sub greutatea presiunii colosale a abisului. Coca sa inovatoare, dar netestată, din fibră de carbon ar putea fi cauza, scrie Le Figaro. Publicația a prezentat explicațiile specialiștilor urmare a tragediei din Atlantic în care și-au pierdut viața 5 persoane. Totuși se menționează că la moment este imposibil să fie oferite motive precise pentru această implozie și că pentru a afla mai multe detalii, va fi necesar să fie recuperate resturile găsite pe fundul oceanului. 

Angoasa pasagerilor de pe Titan s-ar fi putut sfârși mult mai devreme decât se așteptau, comunică sursa cu referire la experți, potrivit g4media.ro.

Se mai menționează că în timp ce duminică a început o cursă contra cronometru pentru a găsi submersibilul OceanGate înainte ca acesta să își termine rezerva de oxigen pentru 96 de ore, cei cinci pasageri au murit probabil mult mai devreme și într-un mod complet diferit.

Micul submarin s-a dezintegrat de fapt din cauza unei „implozii catastrofale”, detectată încă de duminică de către US Navy.

Epava celebrului pachebot, care s-a scufundat în 1912, se află în Atlanticul de Nord, la o adâncime de aproximativ 3.800 de metri. La nivelul mării, presiunea atmosferică medie este de 1013,25 hectopascali (hPa). Presiunea apei unde se află Titanicul este echivalentă cu aproximativ 400 de atmosfere, adică peste 413.000 hPa. În cazul unei implozii cauzate de un defect al corpului navei sau din orice alt motiv, submersibilul s-ar fi dezintegrat în câteva milisecunde, din cauza presiunii enorme de la acea adâncime. Pentru ocupanții săi, moartea ar fi fost practic instantanee”, a comunicat sursa.

Se mai precizează că submersibilul Titan, construit de OceanGate, a fost proiectat să reziste la presiunea extremă a apei de la adâncimea unde se află epava Titanicului și se scufundase deja la acest nivel. Dar îndoielile legate de siguranța la bord, și în special de coca sa revoluționară din fibră de carbon, fuseseră deja ridicate în trecut.

Înainte de îmbarcare, oceanologul francez Paul-Henri Nargeolet, care este una dintre victime, a declarat familiei sale că „nu avea încredere în acest nou submarin din materiale compozite”. Cu toate acestea, a dorit să facă parte din el, „pentru frumusețea expediției”.

Învelișul din fibră de carbon contribuie mult la reducerea greutății, deoarece densitatea sa este mult mai mică decât cea a titanului și, mai ales, a oțelului, materiale utilizate în general la proiectarea submarinelor. Greutatea submersibilului Titan, de doar 10 tone, față de 20 de tone în cazul altor submarine științifice, s-a dovedit a fi mai practică la transportul acestuia pe uscat.

În plus, fibra de carbon are proprietăți mecanice remarcabile, fiind în același timp rezistentă și flexibilă”, a declarat Bruce Shillito, profesor cercetător la Universitatea Sorbona, în cadrul laboratorului de biologie a organismelor și ecosistemelor acvatice.

Rămânea totuși o mare necunoscută, subliniată de specialist: „Cum funcționează diferitele materiale din corpul navei, care combină materiale compozite și aliaje metalice, în relație unele cu altele, în condiții de mare stres?”.

Sistemul inovator de monitorizare în timp real a stării corpului navei instalat pe Titan pentru a evalua în permanență integritatea structurii sugerează, de asemenea, că acest corp de navă „trebuie să se deformeze sub presiune””, potrivit specialistului.

Hubloul de 60 de centimetri din partea din față a aparatului ar putea fi, de asemenea, o eroare. Încă de duminică, experții se întreabă asupra dimensiunii acestei găuri, care ar putea foarte bine să constituie un punct de fragilitate la joncțiunea sa cu corpul navei.

Până în prezent, submersibilele științifice de mare adâncime s-au dovedit a fi extrem de sigure și fiabile”, a subliniat Bruce Shillito.

Nautile d’Ifremer, de exemplu, nu a suferit niciodată un accident major în peste 2000 de scufundări la mare adâncime și în mai multe decenii de funcționare”, a adăugat el.

Însă în precedenta sa expediție, în vara anului 2022, Titan s-a „rătăcit” timp de două ore și jumătate. Potrivit unor documente judiciare din 2018, fostul director de operațiuni marine al OceanGate, David Lochridge, a exprimat la acea vreme îngrijorări semnificative în materie de siguranță cu privire la designul experimental și netestat al submersibilului, înainte de a fi concediat.

În cele din urmă, a comunicat sursa, la acest moment este vorba încă de speculații, pentru că este imposibil acum să fie oferite motive precise pentru această implozie. Se menționează că pentru a afla mai multe, va fi necesar să fie recuperate și analizate resturile găsite pe fundul oceanului, ceea ce nu va fi ușor. „Chiar și așa, nu este sigur că aceste elemente vor oferi răspunsuri, având în vedere violența imploziei”, scrie Le Figaro.

***

Pe 22 iunie, compania OceanGate care deține submarinul dispărut a anunțat că membrii echipajului submersibilului sunt morți.

Echipajul era compus din:

Stockton Rush – pilotul american de submersibil și fondatorul companiei Ocean Gate;

Hamish Harding – om de afaceri britanic;

Shahzada Dawood – miliardar pakistanez;

Fiul său – Sulaiman Dawood;

Paul-Hneri Nargeolet – scafandru francez și expert în epava vasului RMS Titanic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

The Kyiv Independent

Lideri europeni, declarație după întâlnirea Trump-Putin: „Vom face mai mult pentru a menține Ucraina puternică”

Opt lideri europeni, care au avut o discuție telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, după întâlnirea acestuia cu omologul rus, Vladimir Putin, la care a fost discutată invazia rusă din Ucraina, au publicat o declarație comună. Aceștia au menționat că Ucraina trebuie să aibă „garanții de securitate solide” pentru a-și apăra eficient suveranitatea și integritatea teritorială, să nu-i fie impuse limitări în privința armatei sale, iar Rusia să nu aibă dreptul să-i împiedice drumul spre aderarea la UE și NATO. Semnatarii au subliniat că vor continua să sprijine statul ucrainean și vor consolida presiunea asupra Federației Ruse, inclusiv prin sancțiuni.

Declarația aparține președintelui Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrului Italiei, Giorgia Meloni, cancelarului Germaniei, Friedrich Merz, premierului Marii Britanii, Keir Starmer, președintelui Finlandei, Alexander Stubb, prim-ministrului Poloniei, Donald Tusk, președintelui Consiliului European, Antonio Costa, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Liderii europeni au subliniat că, în timpul conversației cu Donald Trump, au salutat eforturile acestuia de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de a obține o pace justă și durabilă.

Este clar pentru noi că Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate solide pentru a-și putea apăra eficient suveranitatea și integritatea teritorială. Salutăm declarația președintelui Trump conform căreia SUA sunt pregătite să ofere garanții de securitate. Coaliția Doritorilor este gata să joace un rol activ. Nu trebuie impuse limitări asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE și NATO. Ucraina va lua decizii cu privire la propriul teritoriu. Granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”, se arată în declarație.

De asemenea, semnatarii au reiterat că vor continua să sprijine Ucraina.

Suntem hotărâți să facem mai mult pentru a menține Ucraina puternică, în vederea obținerii încetării luptelor și a unei păci juste și durabile. Atâta timp cât uciderile din Ucraina continuă, suntem pregătiți să menținem presiunea asupra Rusiei. Vom continua să consolidăm sancțiunile și măsurile economice mai largi pentru a pune presiune asupra economiei de război a Rusiei până la obținerea unei păci juste și durabile. Ucraina poate conta pe solidaritatea noastră de neclintit, pe măsură ce lucrăm pentru o pace care să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și ale Europei”, au mai spus aceștia.

Amintim că, pe 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit la baza militară Elmendorf-Richardson din orașul Anchorage, statul Alaska, SUA. Cei doi șefi de stat au discutat despre invazia rusă din Ucraina, însă acestea s-au încheiat fără să se fi ajuns la o înțelegere privind o încetare a focului, pe care liderul de la Casă Albă intenționa să o obțină în urma întrevederii.

După summit-ul din Alaska, Trump a discutat la telefon cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, timp de o oră. Apoi, conversației s-au alăturat Emmanuel Macron, Donald Tusk, Alexander Stubb, Keir Starmer, Friedrich Merz, Giorgia Meloni, Ursula von der Leyen și Antonio Costa. În urma apelului, Vladimir Zelenski a anunțat că a fost invitat de Trump la Washington, iar vizita urmează să aibă loc pe 18 august. Liderul de la Kiev a menționat că, în timpul deplasării în SUA, va vorbi cu Trump despre „toate detaliile privind oprirea omorurilor și a războiului”.

Ulterior, Donald Trump a publicat un mesaj pe platforma Truth Social în care a menționat că atât întâlnirea sa cu Putin, cât și discuția telefonică cu Vladimir Zelenski și liderii europeni au decurs „foarte bine”. El a mai spus că „cea mai bună” cale de a opri războiul din Ucraina este să fie încheiat din start un acord de pace decât un armistițiu mai întâi. Acest lucru pare să fi marcat o schimbare de poziție, întrucât până acum liderul de la Casa Albă insista asupra unei încetări imediate a focului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: