hotnews.ro

Moartea miliardarilor de pe Titan: experții estimează că pasagerii și-au pierdut viața în moduri diferite

Este posibil ca submersibilul să se fi dezintegrat sub greutatea presiunii colosale a abisului. Coca sa inovatoare, dar netestată, din fibră de carbon ar putea fi cauza, scrie Le Figaro. Publicația a prezentat explicațiile specialiștilor urmare a tragediei din Atlantic în care și-au pierdut viața 5 persoane. Totuși se menționează că la moment este imposibil să fie oferite motive precise pentru această implozie și că pentru a afla mai multe detalii, va fi necesar să fie recuperate resturile găsite pe fundul oceanului. 

Angoasa pasagerilor de pe Titan s-ar fi putut sfârși mult mai devreme decât se așteptau, comunică sursa cu referire la experți, potrivit g4media.ro.

Se mai menționează că în timp ce duminică a început o cursă contra cronometru pentru a găsi submersibilul OceanGate înainte ca acesta să își termine rezerva de oxigen pentru 96 de ore, cei cinci pasageri au murit probabil mult mai devreme și într-un mod complet diferit.

Micul submarin s-a dezintegrat de fapt din cauza unei „implozii catastrofale”, detectată încă de duminică de către US Navy.

Epava celebrului pachebot, care s-a scufundat în 1912, se află în Atlanticul de Nord, la o adâncime de aproximativ 3.800 de metri. La nivelul mării, presiunea atmosferică medie este de 1013,25 hectopascali (hPa). Presiunea apei unde se află Titanicul este echivalentă cu aproximativ 400 de atmosfere, adică peste 413.000 hPa. În cazul unei implozii cauzate de un defect al corpului navei sau din orice alt motiv, submersibilul s-ar fi dezintegrat în câteva milisecunde, din cauza presiunii enorme de la acea adâncime. Pentru ocupanții săi, moartea ar fi fost practic instantanee”, a comunicat sursa.

Se mai precizează că submersibilul Titan, construit de OceanGate, a fost proiectat să reziste la presiunea extremă a apei de la adâncimea unde se află epava Titanicului și se scufundase deja la acest nivel. Dar îndoielile legate de siguranța la bord, și în special de coca sa revoluționară din fibră de carbon, fuseseră deja ridicate în trecut.

Înainte de îmbarcare, oceanologul francez Paul-Henri Nargeolet, care este una dintre victime, a declarat familiei sale că „nu avea încredere în acest nou submarin din materiale compozite”. Cu toate acestea, a dorit să facă parte din el, „pentru frumusețea expediției”.

Învelișul din fibră de carbon contribuie mult la reducerea greutății, deoarece densitatea sa este mult mai mică decât cea a titanului și, mai ales, a oțelului, materiale utilizate în general la proiectarea submarinelor. Greutatea submersibilului Titan, de doar 10 tone, față de 20 de tone în cazul altor submarine științifice, s-a dovedit a fi mai practică la transportul acestuia pe uscat.

În plus, fibra de carbon are proprietăți mecanice remarcabile, fiind în același timp rezistentă și flexibilă”, a declarat Bruce Shillito, profesor cercetător la Universitatea Sorbona, în cadrul laboratorului de biologie a organismelor și ecosistemelor acvatice.

Rămânea totuși o mare necunoscută, subliniată de specialist: „Cum funcționează diferitele materiale din corpul navei, care combină materiale compozite și aliaje metalice, în relație unele cu altele, în condiții de mare stres?”.

Sistemul inovator de monitorizare în timp real a stării corpului navei instalat pe Titan pentru a evalua în permanență integritatea structurii sugerează, de asemenea, că acest corp de navă „trebuie să se deformeze sub presiune””, potrivit specialistului.

Hubloul de 60 de centimetri din partea din față a aparatului ar putea fi, de asemenea, o eroare. Încă de duminică, experții se întreabă asupra dimensiunii acestei găuri, care ar putea foarte bine să constituie un punct de fragilitate la joncțiunea sa cu corpul navei.

Până în prezent, submersibilele științifice de mare adâncime s-au dovedit a fi extrem de sigure și fiabile”, a subliniat Bruce Shillito.

Nautile d’Ifremer, de exemplu, nu a suferit niciodată un accident major în peste 2000 de scufundări la mare adâncime și în mai multe decenii de funcționare”, a adăugat el.

Însă în precedenta sa expediție, în vara anului 2022, Titan s-a „rătăcit” timp de două ore și jumătate. Potrivit unor documente judiciare din 2018, fostul director de operațiuni marine al OceanGate, David Lochridge, a exprimat la acea vreme îngrijorări semnificative în materie de siguranță cu privire la designul experimental și netestat al submersibilului, înainte de a fi concediat.

În cele din urmă, a comunicat sursa, la acest moment este vorba încă de speculații, pentru că este imposibil acum să fie oferite motive precise pentru această implozie. Se menționează că pentru a afla mai multe, va fi necesar să fie recuperate și analizate resturile găsite pe fundul oceanului, ceea ce nu va fi ușor. „Chiar și așa, nu este sigur că aceste elemente vor oferi răspunsuri, având în vedere violența imploziei”, scrie Le Figaro.

***

Pe 22 iunie, compania OceanGate care deține submarinul dispărut a anunțat că membrii echipajului submersibilului sunt morți.

Echipajul era compus din:

Stockton Rush – pilotul american de submersibil și fondatorul companiei Ocean Gate;

Hamish Harding – om de afaceri britanic;

Shahzada Dawood – miliardar pakistanez;

Fiul său – Sulaiman Dawood;

Paul-Hneri Nargeolet – scafandru francez și expert în epava vasului RMS Titanic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PAS și Platforma DA, din nou împreună… și nu prea. Ideea unirii flancului proeuropean din Moldova a eșuat? ANALIZĂ

Perioada electorală din Moldova abia a început, dar le-a oferit deja alegătorilor două evoluții politice importante. Partidul de guvernământ PAS a inclus în lista sa electorală doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”. În paralel, fondatorul „DA”, Andrei Năstase, și fosta membră PAS, Olesea Stamate, au anunțat că vor candida independent la alegerile parlamentare. NewsMaker a analizat ce are de câștigat PAS și DA din această reconfigurare, ce soartă are opoziția proeuropeană și în ce măsură ar putea candidații independenți să complice calculele electorale ale PAS.

Cum PAS a exclus Platforma „DA” din alegeri

La sfârșitul săptămânii trecute, liderul partidului de guvernământ PAS, Igor Grosu, a declarat că formațiunea pe care o conduce a purtat negocieri cu Blocul „Împreună” în vederea formării unei coaliții în viitorul parlament. Potrivit unuia dintre liderii Blocului, președintele Partidului „Schimbării”, Ștefan Gligor, PAS a propus reprezentanților Blocului trei locuri în lista sa electorală.

Dintre partidele componente ale blocului, doar Platforma „Demnitate și Adevăr” și-a exprimat disponibilitatea de a participa la alegeri pe listele PAS. Informația a fost confirmată de liderul DA, Dinu Plîngău, care a precizat că discuțiile durează de mai bine de o lună, iar obiectivul principal este prevenirea „revenirii la putere a forțelor pro-ruse”. Ulterior, Platforma „DA” a anunțat că nu va participa în alegeri cu o listă proprie: doi dintre reprezentanții săi, Dinu Plîngău și Stela Macari, vor candida pe listele PAS.

După acest anunț, Blocul „Împreună” a exclus Partidul „DA” din componența sa și a acuzat PAS de „distrugerea flancului politic proeuropean”. Astfel, în Blocul „Împreună” au rămas doar Partidul „Schimbării” și Partidul „Verde Ecologist”.

PAS și-a justificat acțiunile prin dorința de a consolida electoratul proeuropean, pentru a nu permite venirea la putere a partidelor orientate spre cooperarea cu Rusia. Reprezentanții formațiunii au precizat că nu este vorba despre formarea unui bloc electoral. Dinu Plîngău și Stela Macari, incluși pe lista de candidați a PAS, vor părăsi oficial Platforma „DA”.

Politologul Ion Tăbârță consideră că beneficiul unei asemenea decizii pentru Platforma „DA” nu este evident, deoarece accederea reprezentanților săi în parlament nu este garantată, iar partidul, în același timp, renunță complet la participarea în alegeri. Potrivit lui, pentru ca Plîngău și Macari, aflați pe locurile 42 și 47 din listă, să intre în parlament, PAS ar trebui să obțină aproape o majoritate a voturilor.

„Majoritatea comentatorilor politici consideră un astfel de rezultat puțin probabil. Este evident că PAS încearcă astfel să elimine concurenții de pe flancul politic de dreapta. Ei vor să plaseze electoratul proeuropean în fața unei alegeri fără alternativă: există doar PAS și atât”, consideră el.

Ce problemă încearcă să rezolve PAS

Este important de menționat că PAS, partidul aflat la guvernare, domină în prezent flancul proeuropean. Celelalte formațiuni care susțin integrarea europeană nu beneficiază de o susținere semnificativă în rândul alegătorilor și, potrivit sondajelor, au șanse minime de a accede în viitorul Parlament. Tocmai acest lucru reprezintă principala provocare pentru PAS. Dacă Blocul „Împreună” ar fi avut șanse reale să depășească pragul electoral de 7%, nu ar mai fi fost nevoie de o înțelegere specială — o coaliție ar fi putut fi formată ulterior, după alegeri.

Conform unui sondaj realizat recent de compania sociologică Ateș Research, PAS ar fi votat de 27,4% dintre respondenți, Partidul Socialiștilor (PSRM) – de 10,4%, Blocul „Alternativa” – 6,6%, Blocul „Victorie” – 6,2%, iar Partidul „Nostru” – 5,4%. Celelalte partide nu ating nici măcar 3%, inclusiv Blocul „Împreună”, care este susținut de doar 2,2% dintre participanți.

Dacă luăm în considerare doar respondenții deciși, PAS ar acumula 39,31% din voturi. Acest rezultat ar putea să nu fie suficient pentru a obține majoritatea mandatelor în viitorul parlament și pentru a forma singură guvernul. Trebuie făcute totuși două precizări: sondajele nu includ voturile diasporei și ale locuitorilor din regiunea transnistreană, iar sociologii atrag atenția că alegătorii indeciși sunt mai înclinați să voteze cu partidele de opoziție.

Sistemul electoral din Republica Moldova este astfel conceput încât voturile acordate partidelor care nu trec pragul electoral sunt redistribuite proporțional între partidele care intră în parlament. Cu alte cuvinte, dacă Blocul „Împreună” ar obține, să presupunem, 4% din voturi, acestea ar fi împărțite între PAS, PSRM, Blocul „Alternativa”, Partidul „Nostru” și Blocul „Victorie” (în cazul în care acesta va reuși să conteste sau să evite refuzul CEC de a-i înregistra la parlamentare). Într-un astfel de scenariu, voturile alegătorilor proeuropeni ar putea ajunge inclusiv la partide pro-ruse sau la politicieni sceptici față de integrarea europeană a Republicii Moldova.

Totuși, Ion Tăbârță se îndoiește că întregul electorat al Platformei „DA” (2–3%) va vota cu PAS. „Cel mai probabil, acest electorat se va dispersa și este posibil să susțină Blocul „Împreună” sau alt partid. O parte dintre acești alegători l-ar putea sprijini pe Andrei Năstase, care deja a anunțat că va candida independent”, a declarat politologul.

Ce se va întâmpla cu opoziția proeuropeană

Liderii Blocului „Împreună” au anunțat pe 21 iulie că, în pofida deciziei foștilor colegi, intenționează să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Totuși, după excluderea Platformei „DA” din bloc, șansele acestuia de a accede în parlament au devenit și mai mici.

„Din păcate, nici liderii PAS, nici Dinu Plîngău, nici alți reprezentanți ai Platformei „DA” nu au dat dovadă de maturitatea necesară pentru a înțelege că interesele de partid înguste – cum ar fi dorința de a merge în această campanie electorală sub culoarea galbenă și alături de cei care s-au uzat în procesul de guvernare din ultimii patru ani – nu ar trebui să primeze”, a declarat Gligor.

Între timp, fostul președinte al Platformei „DA”, Andrei Năstase, a anunțat că intenționează să candideze la parlamentare în calitate de candidat independent, contând pe voturile celor dezamăgiți de partidele existente. În afară de el, și fosta membră PAS, deputata Olesea Stamate, a declarat că va participa la alegeri tot ca independentă.

Tăbârță consideră că Năstase are puține șanse să atragă voturi de la PAS, deoarece și-a pierdut în mare parte electoratul pe care îl avea Platforma „DA”. În schimb, apariția Olesei Stamate este, în opinia analistului, un fenomen mai interesant, deoarece inițial se aștepta ca ea să participe pe listele vreunui partid. „Poate nu a primit oferte sau poate nu i-au convenit. Cel mai probabil, doamna Stamate se gândește la viitorul ei politic, iar această campanie poate deveni pentru ea un punct de lansare. Ea va încerca să-și creeze o imagine politică independentă”, crede expertul.

Totodată, el presupune că, în primul rând, Stamate va încerca să scape de eticheta care i-a fost pusă de foștii colegi de partid după scandalul privind amnistia. În plus, în opinia lui Tăbârță, Stamate ar putea acumula un anumit capital politic și electoral, pentru ca în viitor să încerce să-și creeze propriul partid sau să preia conducerea unuia deja existent.

Directorul companiei sociologice iData, Mihai Bologan, a scris pe canalul său de Telegram că Năstase și Stamate vor face același lucru pe care l-ar fi făcut Blocul „Împreună” sau Platforma „DA” dacă ar fi participat la alegeri: vor lupta cu PAS pentru voturile din flancul de dreapta. „Personal nu cred că vreun candidat independent va ajunge vreodată în parlament, având în vedere pragul de 2%, care este de neatins pentru marea majoritate a partidelor”, a declarat el.

În istoria Republicii Moldova nu a existat niciun caz în care un candidat independent să fi intrat în parlament în condițiile sistemului electoral proporțional. Cel mai aproape de acest obiectiv a fost Oleg Brega, care în 2014 a obținut 0,88% sau 14 mii de voturi. Judecând după rezultatele alegerilor parlamentare precedente, pentru a ajunge în legislativ, un candidat independent trebuie să obțină aproximativ 30 de mii de voturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: