moldova9.com

Modificări în procesul de depunere a dosarului pentru redobândirea cetățeniei române. Se cere apostilarea documentelor moldovenești

Solicitanții de cetățenie română vor trebui să aplice apostila pe documentele necesare pentru depunerea dosarului, informează Ambasada României în Republica Moldova. Schimbarea intervine, după ce, printr-o ordonanță de urgență a guvernului au fost duse modificări la legea cetățeniei române nr.21/1991.

„Principalul aspect de interes pentru solicitanții de cetățenie română este faptul că, în noua ordonanță, se prevede în mod expres cerinţa apostilării sau a supralegalizării actelor oficiale depuse de solicitanții de cetățenie în cadrul procedurilor de acordare/redobândire/dobândire a cetățeniei române. Astfel, pe toate documentele emise de autoritățile Republicii Moldova depuse în cadrul procedurilor administrative de acordare/redobândire/dobândire a cetățeniei române este necesar să fie aplicată apostila prevăzută de Convenția de la Haga din 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine”, se arată în mesajul ambasadei.

„Documentele necesare a fi prezentate în cadrul procedurii de depunere a jurământului de credință față de România nu trebuie să fie apostilate. În materie de stare civilă, documente de călătorie, acte notariale precum și pentru alte servicii consulare vor fi aplicate în continuare prevederile legislației speciale, în sensul că nu se va solicita apostilarea/supralegalizarea documentelor emise de autoritățile statelor cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare (inclusiv cele emise de autoritățile Republicii Moldova)”, se mai arată în același mesaj.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: