deschide.md

„MoldATSA nu este finanțată din bugetul de stat”: întreprinderea, o nouă reacție în contextul scandalului legat de salarii

Întreprinderea „MoldATSA” nu este finanțată din bugetul de stat și nici din taxele și impozitele cetățenilor. Sursele de finanțare provin din taxele de navigație aeriană achitate de companiile aeriene private. Precizările au fost făcute pe 24 iunie de reprezentanții „MoldATSA”, întreprindere care, în ultimele zile, a ajuns în centrul unui scandal. Reprezentanții întreprinderii au precizat, totodată, că statul generează venituri din impozitarea salariilor angajaților „MoldATSA” și din eventualul supraprofit al întreprinderii.

„Î.S. „MOLDATSA” nu este finanțată din bugetul de stat și nici din taxele și impozitele cetățenilor. Sursele de finanțare ale întreprinderii provin exclusiv din taxele de navigație aeriană achitate de companiile aeriene private pentru serviciile de navigație furnizate în spațiul aerian național”, a declarat întreprinderea într-un comunicat de presă. Întreprinderea a mai declarat că, din totalul cheltuielilor companiilor aeriene, doar 3-5% reprezintă cheltuieli pentru serviciile de navigație aeriană, fapt ce nu influențează consumatorul final, pasagerii.

Potrivit „MoldATSA”, aproximativ 65% din venituri sunt destinate salarizării.

„În situația înregistrării unui supraprofit care depășește pragul de circa 5%, surplusul este returnat utilizatorilor serviciilor, către companiile aeriene”, a adăugat întreprinderea.

La fel, potrivit întreprinderii, statul generează venituri din impozitarea salariilor și din eventualul supraprofit, de până la 5% (dividende).

„Ne exprimăm regretul că unele opinii sunt tendențioase și manipulatorii îndreptate împotriva imaginii întreprinderii și angajaților săi. Salariile în întreprinderile de navigatie aeriană sunt direct proporționale și corelate cu creșterea traficului aerian, activitatea se desfășoară 24 din 24, servicii de management a traficului aerian, serviciul navigație și supraveghere, serviciul de management a informației aeronautice, serviciul de management a informației meteorologice”, se mai arată în declarația întreprinderii.

***

Întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI.

Ulterior, pe 20 iunie, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la „MoldATSA” fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că lucrează ca purtător de cuvânt, nu vorbește din numele instituției, dar prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. Detalii AICI. Pe 23 iunie, RISE a scris că aceasta a fost angajată la începutul lunii iunie 2025 și ar fi fost plătită, în medie, cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei lunar în 2026. Detalii AICI

În aceeași zi, Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat un control al Comisia de cenzori a întreprinderii privind salarizarea la „MoldATSA”. Agenția menționa că, dacă vor fi constatate depășiri ale limitelor, se va insista asupra recuperării sumelor achitate nejustificat. Detalii AICI

Tot pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu pentru întreaga perioadă de activitate. Detalii AICI. Pe 24 iunie, directorul APP a declarat că urmează să fie identificată metoda de returnare a acestor sume. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: