Moldcell anunță o schimbare semnificativă pentru toți utilizatorii săi: începând cu 22 decembrie, noul Abonament Lumo aduce posibilitatea de a folosi telefonul în Uniunea Europeană la aceleași tarife ca acasă. Este un pas important pentru conectivitatea cetățenilor și o pregătire practică pentru integrarea Republicii Moldova în spațiul european al comunicațiilor.
Roaming ca acasă – un beneficiu așteptat de toți călătorii
Prin introducerea conceptului „Roaming ca acasă”, Moldcell oferă clienților posibilitatea de a efectua apeluri, trimite SMS-uri și utiliza internetul mobil în țările UE folosind serviciile incluse în abonamentul Lumo, fără tarife suplimentare. Practic, telefonul funcționează în Europa exact ca în Moldova.
Noua ofertă simplifică modul în care clienții comunică în călătorii: nu mai este nevoie de opțiuni suplimentare, calcul complicat al costurilor sau reducerea consumului de date. Totul este integrat direct în abonament.
Mai multe beneficii pentru utilizatorii Abonamentului Lumo
Noul portofoliu Lumo vine cu o serie de avantaje, adaptate nevoilor moderne de comunicare:
Internet generos, cu volume mari de trafic la viteză 5G
Minute și SMS-uri incluse, valabile atât în Moldova, cât și în Roaming UE
Conectivitate sigură în peste 30 de țări europene
Simplificare totală: un singur abonament, aceleași condiții acasă și în călătorie
Oferte dedicate: de sărbători, se oferă o reducere x10 mai mare din valoarea abonamentului ales – reducere la procurarea oricărui gadget, accesoriu sau telefon la Moldcell
Cashback până la 10% la orice cumpărătură achitată cu Moldcell Visa Card, special pentru abonații Lumo
Abonamentele Lumo sunt create pentru utilizatorii activi digital, familii aflate frecvent în deplasare, tineri, profesioniști sau oricine își dorește predictibilitate și libertate totală în comunicare.
Disponibil pentru clienți noi și existenți
Clienții Moldcell pot trece la unul dintre noile abonamente Lumo direct în aplicația my moldcell, în câteva clicuri; sau în orice magazin Moldcell, la nivel national.
De asemenea, utilizatorii din alte rețele care doresc să se porteze cu numărul său la Moldcell pot beneficia de oferte speciale la conectarea unui Abonament Lumo.
Un pas important pentru alinierea la standardele europene
Prin lansarea noului portofoliu Lumo, Moldcell susține procesul național de armonizare cu normele europene din domeniul telecomunicațiilor. Serviciile „Roaming ca acasă” au devenit o parte esențială a conectivității moderne în UE, iar Moldcell aduce această experiență și în Republica Moldova, înaintea implementării oficiale a regimului RLAH (Roam Like At Home) la nivel de țară.
Detalii completeLista țărilor incluse, beneficiile fiecărui abonament și toate informațiile despre Lumo pot fi consultate pe site-ul Moldcell – aici.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Ordinea mondială și locul Republicii Moldova, politica externă și obiectivele pentru 2026, relațiile cu Uniunea Europeană, Rusia, Ucraina și… unirea cu România. La aceste teme, dar și la alte întrebări de actualitate – unele cu impact dincolo de granițele țării – a răspuns președinta Maia Sandu pe 22 ianuarie, în cadrul primei conferințe de amploare din acest an, care a durat două ore.
NewsMaker prezintă, pe scurt, o selecție a celor mai importante răspunsuri oferite de șefa statului la întrebările adresate de jurnaliștii moldoveni și străini.
ACTUALITATE
„Agentul SIS” reținut la Moscova de FSB-ul rus: Acuzațiile sunt false, dar riscurile la adresa cetățenilor sunt reale. Din păcate, sunt mai multe cazuri când cetățenii noștri sunt arestați, sunt închiși, fără ca să existe motive reale pentru aceste acțiuni ale Moscovei. Detalii – AICI.
Drona cu explozibil prăbușită la Ștefan Vodă: Nu este o noutate: nu doar în cazul Republicii Moldova, Rusia încalcă spațiul aerian. Soluțiile, sigur, nu sunt simple. Sunt de acord că doar să ne exprimăm poziția și să condamnăm, în cazul Rusiei, nu este suficient. Moldova trebuie să își crească cheltuielile pentru apărare la 1% din PIB, pentru a-și consolida securitatea. Detalii – AICI.
Alegerile „imposibile” din Găgăuzia: Noi ne dorim ca în autonomie alegerile să fie libere și corecte, indiferent dacă vorbim despre alegerile în Adunarea Populară sau dacă la un moment se va ajunge la alegeri pentru bașcan. Știm ce s-a întâmplat la alegerile precedente. Știm că au fost cumpărate voturi. Știm că alegerile nu au fost libere. Ar fi rușinos pentru noi, ca țară democratică, să asistăm la lucruri similare în următoarele luni. Oamenii de acolo trebuie să decidă cine va ajunge în UTA Găgăuzia sau cine va fi bașcan, nu sacii de bani. Detalii – AICI.
Tudor Mardei | NewsMaker
Ieșirea din CSI: Toate acordurile bilaterale care sunt în beneficiul cetățenilor noștri vor fi păstrate. Dimpotrivă, suntem interesați să vedem cum putem aprofunda colaborarea bilaterală reală, nu pe hârtie, cu unele state care sunt în continuare membre ale Comunității Statelor Independente.
Consiliul lui Trump „pentru pace”: Nu, nu am primit o invitație. Ce cred eu despre acest Consiliu de Pace? Evident, apreciez orice efort autentic de a aduce pacea, dar, bineînțeles, trebuie să ținem cont de dreptul internațional, de respectul pentru integritatea teritorială. Tare sper să putem să contăm pe acest respect pentru integritatea teritorială, chiar dacă vedem că Rusia nu respectă acest drept de mult timp, inclusiv în cazul Republicii Moldova. Detalii – AICI.
Reforma administrativ-teritorială: În raport cu Găgăuzia, nu se schimbă nimic. Autonomia găgăuză se păstrează. Localitățile, însă, se pot amalgama – asta le va aduce mai mulți bani. În Transnistria nu putem să implementăm reforma, așa cum nu putem face nicio reformă. Este un teritoriu pe care autoritățile constituționale nu îl controlează… încă.
Reintegrare: Prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova rămâne principalul obstacol în procesul de reintegrare a regiunii transnistrene. Rusia nu vrea să-și retragă trupele staționate ilegal. Insistăm pe rezolvarea pașnică a conflictului.
Tudor Mardei | NewsMaker
POLITICA EXTERNĂ
Aderarea la UE: Nu avem dreptul să eșuăm. Este proiectul pentru care avem susținere populară. Nu este simplu, dar este misiunea noastră. Nu putem să renunțăm la acest proiect important pentru noi. Detalii – AICI.
Unirea cu România: Ceea ce-mi doresc cel mai mult pentru Republica Moldova este să fim în pace. Cetățenii noștri să fie în pace și siguranță și să rămânem parte a lumii libere. Acestea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul regional și internațional tot mai dificil. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova la UE și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României. Vom merge strict pe decizia cetățenilor. Detalii – AICI.
Relația „strategică” cu România: Reprezintă un pilon esențial al securității, stabilității, al dezvoltării, precum și pentru parcursul european.
Relațiile cu Ucraina: Atâta timp cât durează invazia rusă, securitatea și reziliența Republicii Moldova depind în mod direct de reziliența Ucrainei. Sprijinul ferm și consecvent pentru Ucraina este esențial. Noi în continuare vom rămâne de partea Ucrainei și o vom sprijini cu resursele noastre modeste și cu vocea noastră fermă în forurile internaționale.
Rusia, risc pentru Moldova? În regiunea noastră, dar și pe întreg continentul, Rusia rămâne o sursă majoră de destabilizare. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă în continuare un risc semnificativ de securitate pentru Republica Moldova
Aderarea la NATO, pe agendă? Țara noastră este neutră. Acest lucru este scris în Constituție. Respectăm voința cetățenilor. Dar, respectând Constituția, reușim, totuși, să stabilim parteneriate care să poată să ne ajute să ne consolidăm sistemul de apărare. Odată deveniți membri ai UE, bineînțeles că și protecția, securitatea noastră va fi mult, mult mai înaltă decât astăzi, când nu suntem stat membru.
Tudor Mardei | NewsMaker
OBIECTIVE PENTRU 2026
Aderarea la UE: Creșterea nivelului de pregătire pe toate capitolele; Consolidarea credibilității ca stat candidat capabil să livreze rezultate – nu doar în 2025, dar în fiecare an; avansarea negocierilor pe toate capitolele și mobilizare maximă pe intern.
Apărare: Monitorizarea deplină a spațiului aerian. Nu este suficient să avem un radar modern, este nevoie de mai multe. În 2026 vom primi încă un radar achiziționat din ajutorul nerambursabil al UE. Vom continua să investim în mijloace de apărare aeriană, în special pentru a contracara drone care intră ilegal în spațiul nostru. Aceste drone amenință casele noastre, economia noastră, liniștea noastră. Vom continua să investim în modernizarea infrastructurii pentru a oferi cele mai bune condiții de serviciu pentru apărătorii noștri. Vom continua proceselor de aliniere la standardele occidentale pe tot spectrul domeniului militar și vom dezvolta parteneriate noi cu țări care promovează pacea.
Lupta împotriva corupției și reforma justiției: Chiar dacă nu sunt prerogative directe ale Președinției, dar pentru că lupta împotriva corupției ține de securitatea națională, vom continua să monitorizăm, să supraveghem și – atunci când lucrurile nu merg bine – să abordăm subiecte care țin de reforma justiției.
Tudor Mardei | NewsMaker
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Procurorul Vasile Plevan din cadrul Procuraturii Anticorupție și fost adjunct al Veronicăi Dragalin, nu a promovat evaluarea externă a integrității. Comisia de evaluare a procurorilor a constatat că acesta nu corespunde criteriile de integritate etică și a propus nepromovarea evaluării.
Președintele Comisiei de evaluare, Christopher Lehmann, a explicat că procedura de vetting are drept scop verificarea respectării criteriilor de integritate financiară și etică, cu respectarea vieții private a persoanelor evaluate.
În cadrul evaluării integrității etice și financiare a lui Vasile Plevan, Comisia a obținut și analizat informații furnizate de Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, instituții financiare, precum și informații din surse publice. Procesul de evaluare s-a desfășurat pe parcursul anilor 2024–2025.
În timpul audierilor, Vasile Plevan a afirmat că a cooperat cu membrii Comisiei și că rămâne deschis pentru clarificări suplimentare.
„Am răspuns sincer la toate întrebările care mi-au fost adresate. Sunt dispus și în continuare, dacă apar careva neclarități sau circumstanțe care nu au fost elucidate, să răspund la toate întrebările”, a spus procurorul.
Raportul de evaluare a fost aprobat în unanimitate de Completul A al Comisiei și a fost transmis atât subiectului evaluării, cât și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). CSP urmează să decidă, în termen de 30 de zile, dacă va accepta sau va respinge concluziile Comisiei.
Vasile Plevan și-a început cariera în Procuratură în anul 2014, la Procuratura Strășeni, fiind ulterior transferat la Procuratura Ialoveni. Din 2019, acesta activează în cadrul Procuraturii Anticorupție, iar în noiembrie 2022 a fost promovat în funcția de șef-adjunct interimar al instituției.
Vasile Plevan a candidat anterior la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și nu a promovat evaluarea.
Vettingul judecătorilor și procurorilor face parte dintr-un proces amplu de reformă a justiției, realizat cu sprijinul partenerilor externi ai Republicii Moldova, care urmărește consolidarea integrității și credibilității sistemului judiciar.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România este una dintre modalitățile care ar asigura faptul că țara noastră va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace. În același timp, șefa statului a spus că nu a discutat despre subiectul unirii cu liderii europeni. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 22 ianuarie.
„Ceea ce-mi doresc cel mai mult pentru Republica Moldova este, așa cum am spus mai devreme, este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și siguranță, și să rămânem parte a lumii libere. Astea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul regional și internațional tot mai dificil. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a mai spus că, actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară. „Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a menționat ea.
Totodată, Maia Sandu a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri dintre cele două state.
Amintim că, recent, Maia Sandu a spus că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, în cazul organizării unui referendum. Ea a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida reziliența Republicii Moldova, în contextul în care Federația Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. Declarația președintei a stârnit un val de reacții pe ambele maluri ale Prutului și a intensificat discuțiile publice despre unirea celor două țări.
După afirmația Maiei Sandu, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan, au declarat că ar susține unirea prin vot. La rândul său, deputatul partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, cunoscut pentru pozițiile sale unioniste, a anunțat că intenționează să propună organizarea unui referendum pe acest subiect la prima ședință a Parlamentului din acest an.
Reacții au venit și de la București. Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui României, a declarat că orice român de bună-credință privește tema unirii ca pe un proces firesc. El a subliniat că România este gata să discute despre un asemenea scenariu, dacă cetățenii Republicii Moldova își doresc.
De altfel, și președintele României, Nicușor Dan, a exprimat poziții unioniste de-a lungul timpului. Iar în iunie 2025, în timpul unei vizite la Chișinău, liderul de la Cotroceni a declarat că în momentul în care majoritatea cetățenilor Republicii Moldova își vor dori unirea, „România va fi pregătită pentru asta”.
În prezent însă, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.
Cercetarea a fost realizată în perioada 12-22 septembrie, pe un eșantion de 1 117 persoane (cetățeni din regiunea transnistreană nu au fost incluși). Marja de eroare constituie ±2,9%.
Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu a primit o invitație în „Consiliul pentru Pace”, o inițiativă a președintelui SUA Donald Trump. Referindu-se la această inițiativă, șefa statului a spus că apreciază „orice efort autentic de a aduce pacea, dar, bineînțeles, trebuie să ținem cont de respectul pentru integritatea teritorială”. Declarațiile au fost făcute pe 22 ianuarie, în timpul unei conferințe de presă.
„Nu, nu am primit o invitație. Ce cred eu despre acest Consiliu de Pace? Eu, evident, apreciez orice efort autentic de a aduce pacea, dar, bineînțeles, trebuie să ținem cont de dreptul internațional, de respectul pentru integritatea teritorială. Deci, astea sunt lucruri de care tare sper să le ținem în continuare – să putem să contăm pe acest respect pentru integritatea teritorială, chiar dacă vedem că Rusia nu respectă acest drept de mult timp, inclusiv în cazul Republicii Moldova, pentru că nu respectă neutralitatea Republicii Moldova”, a declarat șefa statului.
„Consiliul pentru Pace”, care este o inițiativă a președintelui SUA Donald Trump, a fost conceput ca un organism internațional responsabil de supravegherea reconstrucției și tranziției de guvernare a Fâșiei Gaza, după armistițiul încheiat de Israel și gruparea palestiniană Hamas în octombrie 2025. Casa Albă a anunțat că în componența acestuia se va regăsi secretarul american de stat, Marco Rubio, trimisul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, consilierul și ginerele președintelui SUA, Jared Kushner, și fostul prim-ministru al Marii Britanii, Tony Blair. Președintele „Consiliului pentru Pace” va fi Donald Trump.
Alte state vor putea fi invitate să se alăture „Consiliului pentru Pace”. Agenția de presă Bloomberg, care a consultat proiectul statutului „Consiliului pentru Pace”, a scris că fiecare țară invitată va face parte din acesta pentru cel mult trei ani din momentul aderării. Pentru a-și asigura un loc permanent, statele vor trebui să contribuie cu peste un miliard de dolari la fondul Consiliului. Un oficial american, căruia i-a fost garantat anonimatul, a declarat pentru publicație că banii vor fi folosiți pentru reconstrucția Fâșiei Gaza.
Donald Trump a invitat Egiptul, Turcia și România să facă parte din componența „Consiliului pentru Pace”, precum și pe președinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen, pentru a reprezenta UE. Totodată, Reuters a scris, cu trimitere la sursele sale, că invitații au mai primit invitații Germania, Franța, Australia și Canada. Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a fost, de asemenea, invitat să facă parte din „Consiliul pentru Pace”. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, pe 19 ianuarie.
Pe 22 ianuarie, Donald Trump a semnat statutul „Consiliului pentru Pace”. Ceremonia de semnare a avut loc în cadrul forumului de la Davos. Potrivit lui Trump, care a ținut un discurs în cadrul ceremoniei, Consiliul pentru Pace va coopera cu multe alte organizații, inclusiv cu ONU.
Instituțiile statului trebuie să asigure alegeri libere și corecte și să protejeze votul cetățenilor din autonomia găgăuză, a declarat președinta Maia Sandu pe 22 ianuarie, la o zi după ce autoritățile de la Comrat au anunțat că organizarea scrutinului planificat pentru luna martie este imposibilă. Șefa statului a avertizat că o eventuală fraudare a votului în regiune ar fi „rușinoasă”. Potrivit ei, respectarea legii este esențială pentru buna funcționare a autonomiei
„Noi ne dorim ca în autonomie alegerile să fie libere și corecte, indiferent dacă vorbim despre alegerile în Adunarea Populară sau dacă la un moment se va ajunge la alegeri pentru calitatea de bașcan. Acum vorbim despre alegeri în Adunarea Populară și ne dorim să fie alegeri libere și corecte. Asta este bine pentru toți, și pentru oamenii din autonomie, și pentru Chișinău, și pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Știm ce s-a întâmplat la alegerile precedente, știm că au fost cumpărate voturi, știm că alegerile nu au fost libere și ar fi rușinos pentru noi, ca țară democratică, să asistăm la lucruri similare în următoarele luni”, a subliniat șefa statului.
Președinta a atras atenția că experiențele negative din alegerile precedente nu trebuie repetate și că ar fi „rușinos pentru o țară democratică” ca astfel de practici să fie tolerate din nou.
„Noi ne dorim, ca cetățenii noștri de acolo, în mod liber, fără bani murdari și fără influență din afară, să-și aleagă oameni onești, foarte important, oameni onești în funcție. Pentru că în momentul în care cei care conduc autonomia ar fi oameni onești, și relația cu Chișinău ar fi mult, mult mai bună, și asta ar conduce la beneficii pentru toți locuitorii din autonomia Găgăuza”, a mai spus președinta.
În acest context, șefa statului a accentuat rolul instituțiilor statului, care trebuie să își îndeplinească responsabilitățile pentru a preveni fraudele electorale.
„Instituțiile statului, bineînțeles, trebuie să asigure aceste alegeri libere și corecte. Știm care sunt vulnerabilitățile, știm care sunt riscurile, pentru că nu e prima dată, am văzut și la nivel de țară, dar mai ales am văzut în autonomie cum au fost cumpărate alegerile data trecută. De asta, legea trebuie respectată și instituțiile statului, toate care au această responsabilitate prin lege, trebuie să își facă munca foarte bine”, a încheiat Maia Sandu.
Între timp, deputații Adunării Populare a Găgăuziei, reuniți într-o ședință extraordinară convocată după anularea alegerilor stabilite anterior pentru data de 22 martie, nu au reușit să ajungă la un consens privind stabilirea unei noi date pentru scrutinul în APG.
Propunerea de a organiza alegerile pe 10 mai a fost susținută doar de cinci deputați, în timp ce ceilalți s-au abținut sau au votat împotrivă.
În aceste condiții, în Adunarea Populară a Găgăuziei a fost anunțată o pauză până la ora 14:15.
Amintim că pe 21 ianuarie, urma să înceapă înaintarea candidaților pentru alegerile din 22 martie, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a anunțat suspendarea procedurii. Decizia vine după ce Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârile privind constituirea organului electoral, în urma unei contestații depuse de Cancelaria de Stat.
În Codul electoral al Republicii Moldova, acest organ este denumit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei (CEC), în timp ce în hotărârile Adunării Populare apare ca Comisia Electorală Centrală.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis contestația Cancelariei de Stat. Drept urmare, hotărârile care vizau constituirea organului electoral au fost anulate, iar în lipsa unui organ electoral legal constituit, organizarea alegerilor nu este posibilă.
Deputatul Alexandr Tarnavschi a explicat într-un comentariu pentru NM că, pentru deblocarea procesului electoral, este necesar să fie modificate hotărârile contestate de Cancelaria de Stat, să fie aprobată componența CEC și să fie stabilită o nouă dată a alegerilor, iar în timpul rămas să fie aduse în ordine toate actele adoptate anterior, astfel încât în ele să fie utilizată anume formularea Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, și nu Comisia Electorală Centrală
***
Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei a expirat încă în noiembrie anul trecut. Cu toate acestea, deputații nu au reușit mult timp să aprobe data alegerilor. Motivul este că APG a desființat Comisia Electorală Centrală permanentă a Găgăuziei. Speakerul de atunci, Dmitri Constantinov, a explicat această decizie prin necesitatea economisirii bugetului autonomiei. În cele din urmă, când mandatul actualei componențe a APG a ajuns la final, s-a constatat că nu are cine să organizeze alegerile.
Cancelaria de Stat a contestat decizia APG privind dizolvarea CEC-ului autonomiei. Adunarea Populară a fost nevoită să restabilească CEC-ul. Ulterior, au fost adoptate hotărâri privind completarea componenței comisiei. Anume aceste hotărâri au fost contestate din nou de Cancelaria de Stat.
Alegerile precedente pentru legislativul autonomiei au avut loc în toamna anului 2021. Ulterior, în 2023, în autonomie s-au desfășurat alegerile pentru funcția de bașcan, scrutin câștigat de Evghenia Guțul, asociată cu oligarhul Ilan Șor, care se află în prezent în Rusia. De asemenea, Dmitri Constantinov a optat pentru colaborarea cu Ilan Șor.
NewsMaker (NM) a explicat într-o analiză separată blocajele apărute în procesul de organizare a alegerilor din Găgăuzia, influența exercitată de Ilan Șor și posibilele soluții pentru deblocarea situației.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
