Elevii și profesorii de la Liceul Teoretic „Minerva” din Capitală au primit în dar o tablă interactivă de la Moldindconbank. În acest mod, instituția bancară contribuie la implementarea tehnologiilor moderne în procesul didactic și la facilitatea accesului elevilor și profesorilor la metode mai dinamice de studiere și predare.
„Liceul „Minerva” este amplasat în proximitatea băncii și, pe parcursul ultimilor ani, am susținut inițiativele lansate de conducerea și colectivul liceului, ca să contribuim la un proces de studii mai calitativ. Am convingerea că această tablă interactivă va fi de real folos și pentru elevi, și pentru profesori”, a menționat Igor Stratan, directorul Departamentului Rețea și Canale Alternative de la Moldindconbank.
Primii care au testat noua tablă interactivă au fost elevii clasei a XII-a, la lecția de limbă engleză. Au apreciat comoditatea și eficiența noii table și profesorii.
„Până acum, scriam, tradițional, pe tablă obișnuită. Deja îmi va fi mult mai ușor – partajez la tabla interactivă tema gramaticală ”pluralul”, de exemplu. Noi, profesorii, vom avea posibilitatea de a pregăti orele mai interactiv, cu material didactic ”visual aids”. Și pentru elevi va fi mai interesant, vor putea prezenta proiecte digitale – PowerPoint, Canva”, spune Tamara Mogâldea, profesor de limbă engleză.
Conducerea Liceului Teoretic „Minerva” a mulțumit Moldindconbank pentru cadoul oferit, în valoare de 55 000 de lei.
„Moldindconbank întotdeauna a dat dovadă de receptivitate. Mulțumim din suflet pentru ceea ce ați făcut pentru copiii noștri. Sperăm că această tablă interactivă va da posibilitate elevilor să folosească mai intens tehnologiiile educaționale noi și vom crește o generație mai avansată”, a declarat Ana Macarevici, directorul instituției de învățământ.
La Liceul Teoretic „Minerva” își fac studiile peste 500 de elevi, instituția este amplasată în imediata vecinătate a Moldindconbank.
Consiliul Politic Național al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) s-a întrunit într-o ședință în seara zilei de 23 octombrie. Potrivit liderului PAS, Igor Grosu, a fost propusă și votată în unanimitate candidatura lui Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru. Menționăm că PAS a anunțat încă pe 14 octombrie că va înainta această candidatură către șefa statului, iar pe 16 octombrie Maia Sandu a recunoscut că ea a fost cea care l-a contactat personal pe Munteanu pentru a-l convinge să accepte postul de prim-ministru.
În seara zilei de joi, Igor Grosu a declarat că „tocmai s-a terminat ședința Consiliului Politic Național al PAS”, unde a fost propusă și votată, unanim, candidatura lui Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru.
„Mâine (nota red. pe 24 octombrie) vom merge la președinta Maia Sandu pentru a-i propune candidatura domnului Munteanu. Considerăm că este un om care are profilul și experiența care se pliază pe necesitățile actuale ale țării noastre și anume creștere economică”, a comunicat Igor Grosu.
Alexandru Munteanu a mulțumit partidului pentru încredere și a menționat că va depune toate eforturile pentru ca „să ne regăsim în marea familie europeană”. „Vă mulțumesc pentru încredere. E o mare onoare și responsabilitate pentru mine și mă voi strădui să onorez această provocare a vieții mele. Am să depun toate eforturile să lucrez pentru binele patriei, pentru Republica Moldova, să o dezvoltăm și să ne regăsim în marea familie europeană”, a spus Alexandru Munteanu într-o intervenție video alături de Igor Grosu.
Menționăm că joi, șefa statului, Maia Sandu, a avut consultări cu fracțiunile parlamentare privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. La consultări au participat Partidul „Democrația Acasă”, formațiunea „Partidul Nostru”, reprezentanții „Alternativa” și Partidul Socialiștilor. Partidul Comuniștilor a refuzat să participe la discuții. Vineri, 25 octombrie, la consultările cu șefa statului sunt așteptați reprezentanții PAS.
***
Amintim că, pe 14 octombrie, Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, care a obținut din nou majoritate parlamentară în urma alegerilor parlamentare, l-a desemnat pe Alexandru Munteanu candidat la funcția de prim-ministru. S-a întâmplat la o zi după ce Dorin Recean a anunțat că renunță la funcția de premier, dar și la mandat de deputat, pe care l-a obținut în urma alegerilor parlamentare din septembrie, pe lista PAS.
Pe 16 octombrie – după ce Curtea Constituțională a confirmat alegerile și a validat mandatele deputaților aleși – președinta Maia Sandu a recunoscut că l-a contactat personal pe Alexandru Munteanu pentru a-l convinge să accepte postul de prim-ministru: „Da, l-am sunat eu”, a declarat șefa statului la Realitatea. Alexandru Munteanu a confirmat că a acceptat propunerea de a prelua funcția de prim-ministru al Republicii Moldova după o discuție telefonică cu președinta Maia Sandu.
Menționăm că, pe 22 octombrie, a fost legal constituit Parlamentul de legislatură a XII-a. Totodată, au fost formate șase fracțiuni parlamentare. Potrivit legii, după acest pas, procesul continuă cu desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Candidatul la funcția de prim-ministru are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta în plen lista miniștrilor și programul de activitate. Dacă obține majoritatea voturilor deputaților, Guvernul este învestit. În cel mult 14 zile de la vot, președintele țării semnează decretul, iar miniștrii depun jurământul.
Ultimul pachet de sancțiuni al Statelor Unite, care vizează companiile ruse Rosneft și Lukoil, inclusiv filialele acestora, reprezintă un pas semnificativ pentru susținerea păcii și securității regionale. În același timp, impactul asupra Moldovei va fi neglijabil, datorită succesului politicii țării de reducere aproape totală a dependenței energetice de Rusia. Declarația a fost făcută de ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Vlad Kulminski, în emisiunea „realpolitik” de la NewsMaker.
„Politica pe care o desfășoară astăzi Statele Unite, „pace prin putere”, corespunde pe deplin intereselor noastre, iar noi încercăm să ne aliniem cât mai mult posibil la aceasta, pentru că, repet, pacea reprezintă astăzi pentru noi prioritatea principală”, a declarat ambasadorul.
Kulminski consideră că sancțiunile își propun să demonstreze Rusiei că așteptările ei de expansiune geopolitică și de destrămare a Ucrainei sunt „iluzorii”. Cât despre impactul sacțiunilor asupra Moldovei, diplomatul a dat asigurări că măsurile nu vor afecta semnificativ țara, datorită eforturilor de diversificare energetică desfășurate în ultimii ani.
„Până la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dependența energetică a Moldovei de Rusia era aproape totală. Astăzi, această dependență a fost redusă practic la zero, atât în ceea ce privește gazul, energia electrică, cât și întreaga piață energetică”, a explicat ambasadorul.
El a recunoscut că dacă dependența ar fi rămas la nivelul din 2020, Moldova ar fi avut mari dificultăți. Cu toate acestea, strategia bine gândită de reducere a dependenței face ca sancțiunile să fie, în schimb, un factor pozitiv.
„Rusia încă nu percepe semnalul că Moldova și Ucraina nu mai vor să o vadă drept hegemon în spațiul geopolitic al țărilor lor. Sancțiunile nu vor avea un impact major asupra Moldovei, dar vor influența pozitiv eforturile de stabilizare a păcii în regiune, ceea ce este esențial pentru noi. Acest fapt reprezintă, în general, un aspect pozitiv pentru Moldova”, a adăugat Vlad Kulminski.
Autoritățile responsabile din Republica Moldova, inclusiv Ministerul Energiei, monitorizează constant piața produselor petroliere, a declarat ministrul energiei în exercițiu, Dorin Junghietu. Oficialul a subliniat că majoritatea carburanților sunt importați din România, ceea ce asigură stabilitatea aprovizionării.
„Prin urmare, nu există premise ca Republica Moldova să rămână fără carburanți — motorină, benzină etc. Prețul este influențat de cotațiile globale, iar acest aspect nu depinde de factorii interni. ANRE se va pronunța în acest sens, însă instituția actualizează prețurile practic zilnic”, a menționat Junghietu.
Amintim că, pe 22 octombrie, pe lista neagră a Statelor Unite ale Americii au fost incluse cele mai mari companii petroliere ruse – „Rosneft” și „Lukoil” – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Anunțul a fost făcut de ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, care a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii petroliere ruse au fost introduse cu o săptămână mai devreme de către Marea Britanie.
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că „Lukoil are în România 300 de stații peco, în Moldova 100”. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — Dorin Junghietu dă asigurări că Moldova nu va rămâne fără combustibil — Cum răspund Costiuc și Usatîi la acuzațiile că ar incita la ură? — Maia Sandu rămâne fără șef de cabinet — Aproape jumătate dintre noii deputați sunt la primul mandat — Furtună cere aviz de la CEDO: dovezile sunt nefondate — Rămâne sau nu Ludmila Catlabuga în viitorul Guvern? — Costiuc, despre noul parlament: nu e nimic romantic acolo — Discuții cu ușile închise între Constantinov și șeful SIS. Despre ce au vorbit? — Între laude, rezerve și confuzie. Ce cred deputații despre potențialul premier? — Trump a anulat întâlnirea cu Putin și a impus sancțiuni împotriva petrolului rusesc — Președinta Parlamentului European vine la Chișinău în noiembrie — Grosu promite „o decizie politică asumată” privind reforma administrativ-teritorială — Percheziții în „Dosarul Amnistiilor”: sunt vizate fapte de corupție — Consultări la Președinție: Costiuc critică, Usatîi are vrea să-l susțină pe Munteanu
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
F
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Guvernul României a aprobat joi, 23 octombrie, un memorandum care permite începerea negocierilor și semnarea acordului cu Republica Moldova pentru construirea unui pod rutier peste râul Prut, la frontiera dintre localitățile Bumbăta (România) și Leova (Republica Moldova), potrivit Agerpres.
Noul pod va conecta rețelele rutiere ale celor două state și va facilita circulația persoanelor și transportul de mărfuri, contribuind totodată la integrarea Republicii Moldova în rețeaua europeană de transport (TEN-T). Studiul de fezabilitate este deja în derulare, după semnarea contractului în februarie 2025, iar lucrările pregătitoare au început în martie și se estimează că vor fi finalizate până în martie 2026.
Proiectul include prevederi pentru protecția mediului, reglementări vamale și fiscale, precum și coordonarea etapelor de implementare printr-o Comisie Mixtă și un grup de lucru comun.
Pe partea română, podul va fi legat la rețeaua rutieră principală și secundară:
– La nord, prin drumul transregio Tișița–Albița, facilitând accesul spre punctul de trecere Leușeni–Albița și conexiuni cu autostrăzile A7 și A8;
– La sud, prin DN24A, asigurând legătura cu drumurile expres Brăila–Galați și Focșani–Brăila, precum și cu podul de la Brăila spre Constanța și porturile Mării Negre.
Acordul interguvernamental va intra în vigoare după finalizarea procedurilor interne ale ambelor state și stabilește reguli clare pentru finanțarea lucrărilor, auditul tehnic și financiar, trecerea frontierei și colaborarea administrativă între România și Republica Moldova.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a prezentat bilanțul activității în domeniul energetic din ultimii patru ani, perioadă în care Republica Moldova, spune el, a reușit să-și asigure independența energetică și să se alinieze standardelor europene. Oficialul, care a condus ministerul mai puțin de un an, susține că în 2025 țara „nu mai poate fi șantajată prin gaz” și a trecut de la „vulnerabilitate totală” la „securitate energetică și piață liberă”.
„Moldova nu mai depinde de un singur furnizor și nu mai este prizonierul deciziilor externe imprevizibile. Am demonstrat că putem gestiona crizele fără a lăsa oamenii în frig și întuneric”, a declarat Junghietu.
Potrivi lui Junghietu, în 2021, Republica Moldova era complet dependentă de gazele rusești, iar astăzi, țara se alimentează din peste zece surse diferite, majoritatea europene. România este în prezent principalul partener energetic al Moldovei, iar compania de stat Energocom cumpără gaze de pe bursele europene sau în baza unor contracte pe termen lung, care asigură prețuri stabile și transparente.
Junghietu a menționat că în 2023 s-a finalizat procesul de separare a activităților de furnizare, distribuție și transport al gazelor, iar sistemul de transport funcționează independent, după reguli europene. Totodată, gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău este complet operațional, iar Republica Moldova face parte acum din Coridorul Vertical de Gaze, alături de Grecia, Bulgaria, România și Ucraina.
„Din septembrie 2022, pe malul drept al Nistrului nu mai consumăm gaze rusești, iar din ianuarie 2025 nici malul stâng. Este o premieră istorică pentru țara noastră”, a subliniat ministrul.
Infrastructură electrică modernizată și interconectare cu rețeaua europeană
Un alt pilon al transformării este independența energetică în domeniul electricității. Proiectul strategic Linia de 400 kV Vulcănești–Chișinău, aflat la un nivel de realizare de 90%, va permite Republicii Moldova să se conecteze fizic și tehnic la rețeaua electrică europeană ENTSO-E.
Sunt în pregătire și noile interconexiuni Strășeni–Gutinaș și Bălți–Suceava, care vor permite importul și exportul de energie, precum și echilibrarea mai eficientă a sistemului.
Tranziția verde: Moldova produce de patru ori mai multă energie regenerabilă
Sectorul energiei verzi este în plină expansiune. Moldova dispune în prezent de peste 850 MW instalați din surse regenerabile, de aproape patru ori mai mult decât acum trei ani. În august 2025, țara a înregistrat un record istoric, acoperind integral consumul de energie electrică din surse regenerabile pentru o perioadă de timp.
În încheiere, Dorin Junghietu a subliniat că Republica Moldova se află pe o cale „ireversibilă a transformării energetice” și a mulțumit partenerilor de dezvoltare internaționali pentru sprijinul acordat.
Republica Moldova își propune, prin inițiativa „RePower EU”, să elimine treptat importurile de petrol și gaze din Rusia până în 2028. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că această aliniere reprezintă atât o oportunitate pentru accelerarea tranziției către energia verde, cât și o necesitate — pentru asigurarea stabilității aprovizionării energetice, pe măsură ce infrastructura energetică a țării este modernizată.
Anterior, Comisia Europeană și Republica Moldova au stabilit o strategie pe doi ani pentru independența energetică și reziliența țării, cu două obiective principale: reducerea dependenței de energia din Rusia și integrarea deplină pe piața energetică europeană.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
