Moldindconbank, lider al clasamentului stabilității financiare din Moldova în 2020

Moldindconbank este liderul anului 2020 la capitolul stabilitate financiară în Republica Moldova. Acest lucru rezultă din clasamentul elaborat de revista de specialitate ”Bănci și Finanțe”.

În ediția din lunile ianuarie-februarie a revistei se arată că Moldindconbank este pe prima poziție în topul băncilor cu active din peste 50% din media activelor pe sistemul bancar. Scorul obținut, conform situației de la 31 decembrie 2020, este de 11,58 puncte.

Moldindconbank își menține întâietatea și în clasamentul fără împărțirea pe grupe după mărimea activelor, scorul fiind de 16,61 puncte.

În primul trimestru al anului trecut, banca era pe a doua poziție în clasamentul stabilității financiare, întocmit cu regularitate de revista Profit. Ulterior, datorită creșterii indicatorilor de calitate, inclusiv majorarea portofoliului de credite și depozite, reducerea ponderii creditelor neperformante, Moldindconbank a ajuns în fruntea topului, unde se menține și în prezent.

Alți factori care au contribuit la această performanță, evidențiate de experți, sunt  reputația și țara de origine a auditorului independent al băncii, țara de origine a proprietarilor instituției, brandul și reputația băncii, etc.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Energiei

Noua Lege privind mass-media, votată în prima lectură. Opoziția acuză guvernarea că va influența politicile editoriale. PAS: nu va fi cenzură

Republica Moldova va avea o nouă Lege privind mass-media, care va înlocui reglementarea din 1994, adoptată într-o perioadă în care spațiul mediatic era dominat de publicații tipărite. Documentul a fost susținut în prima lectură cu votul majorității deputaților în ședința Parlamentului din 11 iunie, după ce a fost supus expertizei Comisiei de la Veneția. Mărul discordiei l-a constituit rolul Ministerului Culturii în gestionarea unui registru al instituțiilor media și acordarea de subvenții, opoziția acuzând că prin astfel de pârghii presa va deveni controlată politic. Autorii inițiativei au explicat că înscrierea în registru este benevolă, că ministerul nu poate interveni în deciziile editoriale și că subvențiile nu sunt condiționate de apartenența politică. Mai mulți deputați din opoziție au anunțat că vor veni cu amendamente la lectura a doua.

Deputata PSRM Adela Răileanu a recunoscut că Moldova are nevoie de o nouă lege a mass-media, însă a avertizat că modul în care sunt formulate unele prevederi creează premise pentru extinderea controlului administrativ asupra presei.

„Practic, un minister condus de un membru desemnat politic va decide cine este cuminte și merită subvenții și cine nu. Legile se adoptă pentru decenii înainte, iar orice mecanism care permite influență politică asupra mass-media trebuie privit cu maximă precauție”, a declarat Răileanu.

Deputata a mai avertizat că televiziunile și radiourile vor fi supuse unui control în două etape — atât din partea Consiliului Audiovizualului, cât și din partea Ministerului Culturii, creând un sistem cu două centre de influență, ambele subordonate majorității politice.

„Problema nu este că în aceste instituții nu ar exista profesioniști. Problema este că ambele instituții sunt subordonate unei majorități politice. Într-o democrație, presa trebuie protejată de acumularea excesivă a pârghiilor administrative în mâinile statului, indiferent cine se află la guvernare”, a declarat Răileanu.

Deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Nicolae Margarint, a acuzat majoritatatea parlamentară că creează prin această lege pârghii permanente de control al presei, acoperindu-se cu standardele europene.

„În nici o țară europeană, guvernul nu ține și nu gestionează registre ale portalurilor de știri sau ale presei scrise și nu decide cine este suficient de conform sau nu pentru a fi recunoscut drept instituție media”, a declarat Margarint.

Deputatul a mai reamintit că în ultimii ani au fost închise peste 20 de posturi de televiziune și radio fără o hotărâre judecătorească definitivă, sub argumentul luptei împotriva manipulării, și a acuzat că aceeași guvernare dorește acum instrumente permanente de control al presei prin noua lege.

Deputatul blocului Alternativa, Gaik Vartanean, a anunțat că fracțiunea sa va depune amendamente pe cinci direcții și dacă acestea vor fi acceptate, va vota legea la lectura a doua. Principala sa obiecție vizează rolul Ministerului Culturii în gestionarea registrului furnizorilor de servicii media și legătura directă dintre înscrierea în registru și accesul la subvenții publice — deși înscrierea este declarată benevolă, articolul 7 prevede că fără aceasta nu există acces la Fondul de subvenționare, ceea ce, în condițiile unei piețe media mici, riscă să devină o licențiere indirectă prin bani.

„Întreaga arhitectură europeană se bazează pe regulatori independenți și avem deja unul — Consiliul Audiovizualului. De ce presa scrisă și cea online primesc pentru prima dată din 1994 un curator administrativ în persoana executivului? Suntem pentru o lege europeană a mass-mediei, dar European Media Freedom Act a fost creat pentru a proteja presa de guverne, nu pentru a o transforma sub controlul unui minister”, a declarat Vartanean.

Obiecțiile CNA

Centrul Național Anticorupție a formulat mai multe obiecții serioase la adresa proiectului, avertizând că acesta conține numeroase vulnerabilități care pot genera interpretări abuzive și riscuri de corupție.

Prima categorie de obiecții vizează noțiunile insuficient definite din proiect. CNA a semnalat că termeni-cheie precum „pluralism mediatic”, „influență determinantă”, „neutralitate editorială” și „conținut media relevant” nu au o definiție clară în text, ceea ce poate permite autorităților publice să îi interpreteze în mod tendențios.

O altă obiecție majoră vizează mecanismul de gestionare a registrului furnizorilor de servicii media. CNA a identificat o contradicție internă în proiect: pe de o parte, articolul 7 alineatul 6 prevede că, în cazul informațiilor incomplete, Ministerul Culturii solicită completarea acestora în termen de 5 zile, iar pe de altă parte, alineatul 10 prevede că informațiile incomplete pot constitui temei autonom de refuz al înscrierii în registru, fără a preciza raportul dintre cele două mecanisme. Această ambiguitate, avertizează CNA, creează premise pentru aplicarea abuzivă a normei „convenabile” într-o situație concretă, permițând agentului public să aleagă subiectiv între restituirea cererii pentru completare și refuzul înregistrării.

Obiecții serioase au fost formulate și cu privire la finanțarea publică a instituțiilor media. CNA a semnalat că proiectul prevede că statul poate finanța instituțiile media cu condiția respectării „neutralității editoriale”, fără însă a defini conținutul juridic al acestui concept. Potrivit CNA, această omisiune facilitează „evaluarea substanței editoriale prin criterii generale precum relevanța conținutului” și poate condiționa indirect accesul la finanțare publică de anumite criterii privind orientarea editorială a instituțiilor media, cu riscuri de trafic de influență și abuz de serviciu.

PAS: Nu vom permite influență politică asupra conținutului editorial

Liliana Nicolaescu-Onofrei a răspuns îngrijorărilor opoziției privind cenzura și controlul politic al presei, subliniind că proiectul nu creează niciun mecanism de control al conținutului editorial și nu atribuie instituțiilor publice competențe care să permită influențarea politicilor editoriale.

„În niciun caz, acest proiect nu creează context de cenzură, nu vorbește despre cenzură, nu creează mecanisme de control al conținutului editorial și nu atribuie instituțiilor publice niciun fel de competențe care să permită influențarea politicilor editoriale. Din punctul meu de vedere, nu există niciun element de îngrădire aici”, a declarat Nicolaescu-Onofrei.

Cât privește registrul gestionat de Ministerul Culturii, Liliana Nicolaescu-Onofrei, autoarea proiectului, a recunoscut în cadrul dezbaterilor că în practica europeană registrele de acest tip sunt gestionate de regulă de autorități de reglementare independente, nu de ministere subordonate guvernului, și a deschis posibilitatea transferării acestei atribuții.

„Atunci când discutam, noi am zis că, totuși, pentru moment, ar fi preferabilă varianta de menținere la Ministerul Culturii, ca entitate care este responsabilă de politici în domeniu. Dar dacă credeți că putem trece asta la instituțiile de autoreglementare, eu personal susțin asemenea idei”, a declarat Nicolaescu-Onofrei.

Liliana Nicolaescu-Onofrei a mai abordat și rolul Consiliului de Presă în noul cadru legislativ, răspunzând îngrijorărilor deputaților privind independența acestuia față de puterea politică. Autoarea proiectului a subliniat că Consiliul de Presă este o organizație neguvernamentală fondată de entități ale societății civile, cu o tradiție solidă de activitate independentă, și că nu există motive de îngrijorare privind independența sa.

„Eu personal și cred că și noi toți nu trebuie să avem niciun dubiu că acest Consiliu își va face foarte bine treaba. Sigur că ar fi frumos să avem ca în Suedia sau ca în alte țări toată breasla cu mii de ziariști acționând împreună, având un for național mai mare decât cel pe care îl avem noi. Dar dacă aveți propuneri cum putem securiza activitatea Consiliului de Presă, eu cred că sunt binevenite”, a declarat Nicolaescu-Onofrei.

Autoarea a precizat că proiectul a primit avizele Guvernului, Direcției Generale Juridice, Centrului Național Anticorupție și Centrului pentru Jurnalism Independent, iar recomandările acestora vor fi incorporate până la lectura a doua. Până în prezent, în text au fost integrate doar recomandările Comisiei de la Veneția, formulate în 2025.

Printre altele, noua lege stabilește un cadru juridic unitar aplicabil tuturor furnizorilor de servicii mass-media, indiferent de forma de distribuție,  tipărită, online, radio sau televiziune, și urmărește alinierea legislației moldovenești la standardele europene, în special la Regulamentul (UE) 2024/1083 privind libertatea mass-mediei, cunoscut drept European Media Freedom Act.

Proiectul instituie un Registru al furnizorilor de servicii mass-media, gestionat de Ministerul Culturii, cu caracter benevol, însă relevant pentru accesarea fondurilor publice de subvenționare. Furnizorii înscriși vor trebui să publice informații despre structura proprietății și sursele de finanțare.

Proiectul consolidează totodată garanțiile privind independența editorială, recunoaște legal Consiliul de Presă ca mecanism de autoreglementare cu decizii consultative și etice, introduce norme privind evaluarea concentrărilor pe piața media și consolidează protecția surselor jurnalistice

Proiectul urmează să fie votat în lectura a doua.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
parlament.md

„Să nu încerce răbdarea”: Grosu, despre intenția Tiraspolului de a extinde interdicția pentru folosirea termenului „Transnistria”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a catalogat intenția Tiraspolului de a extinde interdicția privind utilizarea sintagmei „Transnistria” pentru nominalizarea regiunii transnistrene drept „o acțiune de coerciție”. Afirmația fost făcută în cadrul unor de declarații de presă din 11 iunie.

Oamenii când nu pot soluționa probleme concrete și vitale, zi de zi, ale oamenilor, atunci inventează tot felul de acțiuni de coerciție. (…) Eu zică să nu încerce răbdarea și să lase cetățenii în pace”, a declarat Igor Grosu.

Amintim că utilizarea termenului „Transnistria” a fost interzisă în regiunea transnistreană în septembrie 2024, fiind echivalată de Tiraspol cu promovarea nazismului. Se menționa că fac excepție situațiile în care termenul este utilizat în materiale care contribuie la formarea unei atitudini negative față de nazism și extremism.

Iar recent, în organul legislativ al regiunii a fost înregistrat un așa-zis „proiect de lege” care vizează extinderea interdicției. Potrivit documentului, utilizarea sintagmei în discursuri publice, publicații, opere sau materiale de presă va fi sancționată indiferent de limba în care este folosită. Autorii inițiativei susțin în nota explicativă că actuala lege permite sancționarea doar a formei în limba rusă a cuvântului „Transnistria”.

Pe 10 iunie, Biroul politici de reintegrare a declarat că inițiativa ar fi o dovadă că autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol continuă aprofundarea cenzurii în stânga Nistrului, rusificarea și autoizolarea regiunii.

***

În istoriografia sovietică și rusă, termenul „Transnistria” desemnează administrația civilă instituită de România în perioada 1941–1944 pe teritoriile ocupate dintre Nistru și Bug, cu centrul administrativ la Odesa. Această entitate a inclus teritorii din actualele regiuni ucrainene Odesa, Vinița și Nicolaev, precum și zona transnistreană a Republicii Moldova. Guvernământul Transnistriei este considerat unul dintre locurile unde s-a desfășurat Holocaustul, aici funcționând lagăre de concentrare și ghetouri în care au fost deportați, inclusiv din Basarabia și Bucovina, zeci de mii de evrei.

În limba română, termenul „Transnistria” este folosit ca denumire istorică și geografică a teritoriului de peste Nistru și are un sens similar cu termenul rusesc „Приднестровье”. Din acest motiv, în spațiul românesc el nu este perceput în mod obișnuit cu aceeași încărcătură negativă pe care i-o atribuie autoritățile de la Tiraspol, notează „МОСТ”.

Colaj NM

Usatîi și-a explicat retragerea din Comisia securitate. Grosu: „Eu n-am înțeles. Gen: dacă nu-mi dai jucărica, mă supăr și plec”

Liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a declarat că și-a anunțat plecarea din Comisia parlamentară pentru securitate națională „în semn de boicot”. El a explicat aceasta prin faptul că Comisia de anchetă privind escrocheriile telefonice, financiare și digitale, constituită de Parlament, a fost o inițiativă a fracțiunii sale, însă va fi condusă de guvernare, cu ceea ce el nu este de acord. Usatîi a mai spus că retragerea sa îi va oferi mai multă libertate în investigații. De cealaltă parte, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a spus că nu a înțeles decizia lui Usatîi de a părăsi Comisia parlamentară.

Referindu-se la anunțul său privind părăsirea Comisiei parlamentare, Usatîi a declarat că decizia a fost luată „în semn de boicot”.

„Ca să fie clar, fracțiunea „Partidul Nostru” a venit cu inițiativa de a crea o comisie de anchetă pentru a investiga aceste fraude, ce au făcut și ce nu au făcut autoritățile la moment. La Biroul permanent, miercurea trecută, inițiativa nu a fost susținută, dar în plen majoritatea a votat. Și se întâmplă un lucru ciudat: (…) unde dumneavoastră ați mai văzut (…), când un partid de opoziție solicită organizarea unei anchete, se votează „Da”, dar o conduce tot guvernarea. (…) În semn de boicot, am declarat că eu voi părăsi comisia de securitate națională, deoarece dreptul de a conduce această comisie trebuie să aparțină celor care o inițiază. (…) Altfel, despre ce investigații putem vorbi?”, a adăugat Usatîi.

În context, el a calificat decizia privind comisia, votată în plen, drept „o vrăjeală”. „Conform primului Cluster, una din principalele condiții este ca guvernarea să găsească un consens larg cu opoziția. De asta și decizia de miercuri era: la biroul permanent să voteze contra creării acestei comisii, și a doua zi, ca să arate ei consens larg, au inventat o vrăjeală, care trebuie să vă recunosc, am aflat-o prea târziu și le-a mers”, a adăugat Usatîi.

Întrebat dacă retragerea din comisie îi va oferi mai multă libertate de exprimare, Usatîi a răspuns: „Nu este vorba doar de libertate de exprimare. (…) Au fost câteva ședințe cu ușile închise, unde mass-media eu consider că trebuia să fie prezentă în sală, că nu era ceva ce n-ar trebui să cunoască cetățenii. (…) Cel mai important că o să fiu mult mai liber în investigații”.

De cealaltă parte, Igor Grosu a spus că nu a înțeles decizia lui Usatîi de a părăsi Comisia parlamentară. „Eu n-am înțeles. Gen: dacă nu-mi dai jucărica asta, mă supăr și plec. A mai plecat de la Bălți o dată, acum din Comisie. Noi tot n-am înțeles ce sunt cu gesturile acestea. El trebuie să meargă într-o altă comisie probabil, pentru că poți să fii deputat și să stai singur și să spui că nu merg nicăieri. (…) Probabil dânsul a avut alte așteptări de la comisia de anchetă și s-a explicat foarte clar: este o ocazie bună să se manifeste. (…) Au fost discuții în fracțiune și s-a luat o decizie că e mai indicat să fie domnul Carp (nota red. la conducere), secretariatul să fie de partea „Partidul Nostru”, a spus Grosu.

În ceea ce privește declarațiile lui Usatîi privind primul Cluster, Grosu a declarat: „Cum se leagă una cu alta? (…) Ce are clusterul? Clusterul se deschide după ce arătăm că am muncit și am îndeplinit condiționalități. (…) Prima dată aud de așa ceva”.

***

Usatîi a anunțat că va renunța la funcția de vicepreședinte și la calitatea de membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică la ședința Parlamentului din 4 iunie. El a spus că o astfel de cerere o va depune după ședința Parlamentului.

Pe 4 iunie, Parlamentul a constituit Comisia de anchetă pentru examinarea fenomenului escrocheriilor telefonice, financiare, digitale și evaluarea eficienței măsurilor de prevenire și combatere a acestora. Inițiativa de creare aparține unui grup de deputați din dracțiunea „Partidul Nostru”. Comisia este formată din 11 deputați, reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, și va fi condusă de deputatul PAS Lilian Carp. Tot atunci s-a anunțat că, pe 12 iunie, Comisia pentru economie, buget și finanțe și Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri publice la subiectul „Fraudele telefonice și online – provocări actuale, soluții de prevenire și combatere”.

magnific.com

Din școală, pe TikTok: cum se mută bullyingul în online, de ce copiii aleg să tacă și cum îi pot ajuta părinții? ANALIZĂ

Videoclipurile jignitoare, imaginile deepfake și postările umilitoare distribuite pe TikTok și Telegram au devenit o nouă manifestare a unei probleme vechi — bullyingul școlar. În Republica Moldova, subiectul a ajuns în centrul atenției după ce Ministerul Educației a avertizat asupra răspândirii pe rețelele sociale a unui conținut ilegal și degradant care îi vizează pe elevi și profesori. NewsMaker a analizat unde este granița dintre o simplă ceartă și hărțuire, de ce bullyingul nu se oprește după ore și ce trebuie să facă adulții pentru a combate acest fenomen.

Nu sunt „neînțelegeri între copii”. Cum recunoști bullyingul

Psihologul și fondatoarea organizației Stop Bullying, Maria Bondari, spune că, odată cu creșterea nivelului de informare despre violență și bullying, au apărut două probleme opuse. Pe de o parte, bullying este numit uneori orice conflict dintre copii, iar pe de altă parte, adevărata hărțuire este prezentată drept „neînțelegeri între copii”, „o etapă normală a maturizării” și o situație cu care copiii ar putea, chipurile, să se descurce singuri.

„Veți găsi numeroase definiții ale bullyingului, însă eu consider că cea mai clară este următoarea: bullyingul este o manifestare intenționată a violenței în cadrul unui colectiv, care are scopul de a provoca durere, disconfort, de a umili demnitatea unei alte persoane sau a unui grup de persoane, din partea unei persoane sau a unui grup de persoane”, explică ea.

Potrivit psihologului, un conflict obișnuit și bullyingul se deosebesc prin câteva caracteristici: intenționalitate, durată, dezechilibru de putere și repetitivitate. Nu este vorba despre o ceartă întâmplătoare, ci despre o formă repetată de violență, în care același copil sau același grup de copii umilește în mod sistematic un alt copil, iar victima nu se poate apăra — pentru că se teme, a încercat deja să se opună, dar situația s-a agravat, nu găsește sprijin sau nu are încredere în propriile forțe.

Faptul că problema bullyingului nu se limitează la câteva cazuri răsunătoare este demonstrat și de rezultatele sondajului național „Barometrul situației din învățământul gimnazial și liceal”, realizat în 110 școli din 71 de localități ale țării. Potrivit studiului, aproape jumătate dintre elevi s-au confruntat cu bullyingul: 46% au declarat că au fost victime ale zvonurilor, 43% au spus că au fost luați în râs de colegii de clasă, 26% au fost loviți sau îmbrânciți, 25% s-au confruntat cu deteriorarea sau furtul bunurilor personale, 18% au primit amenințări, iar 6% au dat bani la școală din cauza amenințărilor.

Pe internet, elevii au fost cel mai des jigniți și ridiculizați — astfel de cazuri au fost menționate de 34–35% dintre respondenți. În același timp, doar 40% dintre elevi și părinți consideră că mecanismele școlare de raportare a cazurilor de violență și de intervenție funcționează eficient. În rândul profesorilor, această opinie este împărtășită de 64%, iar în rândul directorilor — de 73%.

După ore, hărțuirea nu se termină

Ministerul Educației și-a exprimat în luna mai îngrijorarea față de răspândirea în mediul online a unui conținut denigrator, indecent și ilegal, îndreptat împotriva profesorilor și elevilor. Potrivit instituției, sesizările au venit din mai multe regiuni ale țării, inclusiv din Chișinău, Taraclia și Găgăuzia, iar cazurile sunt asociate cel mai frecvent cu TikTok și Telegram.

Ministerul a comunicat că imaginile profesorilor sunt folosite fără consimțământul acestora și sunt însoțite de mesaje jignitoare sau de manipulări digitale, inclusiv prin utilizarea tehnologiei deepfake. Instituția a mai declarat că au fost constatate cazuri de utilizare ilegală a datelor cu caracter personal ale copiilor, precum și situații în care sunt ceruți bani pentru ștergerea materialelor compromițătoare.

În răspunsul oferit NM, Inspectoratul General al Poliției a comunicat că, de la începutul anului 2026, Inspectoratul Național de Investigații a înregistrat șapte cazuri legate de hărțuirea online și de răspândirea unui conținut denigrator, indecent sau ilegal. Poliția a precizat că printre aceste cazuri s-au numărat și situații în care ținta unor asemenea acțiuni au fost cadrele didactice, însă plângeri privind șantajul online sau solicitarea de bani în schimbul eliminării materialelor compromițătoare nu au fost deocamdată înregistrate.

Maria Bondari a explicat că, în mediul școlar, cyberbullyingul devine adesea nu un fenomen separat, ci o continuare a bullyingului școlar. „O persoană care este supusă hărțuirii la școală, ajungând acasă, nu are posibilitatea să răsufle ușurată, să-și recapete puterile pentru ziua următoare, deoarece hărțuirea nu încetează odată cu încheierea zilei de studii, ci continuă mai departe, doar într-o altă formă”, a adăugat ea.

Totodată, remarcă psihologul, cyberbullyingul face uneori vizibilă violența care a rămas mult timp în interiorul școlii. Adesea, anume fotografiile sau videoclipurile apărute pe internet ajută la înțelegerea faptului că un copil este hărțuit, după care încep să fie întreprinse acțiuni pentru protejarea acestuia.

De ce copiii îi hărțuiesc pe alții

Maria Bondari împarte factorii care favorizează apariția bullyingului în patru categorii: personali, familiali, situaționali și sociali. Un rol important îl au caracterul copilului, temperamentul, reacțiile emoționale, abilitățile de comunicare, rezultatele școlare, aspectul fizic și starea de sănătate. La fel de important este și mediul familial: cât de atenți și implicați sunt părinții, dacă există sprijin acasă, cât de apropiate sunt relațiile dintre membrii familiei și dacă copilul a fost expus la violență în propriul cămin.

Nu mai puțină importanță are și școala însăși. Climatul social și psihologic, stresul provocat de învățătură, relațiile cu colegii și profesorii, nivelul de control din partea adulților — toate acestea pot influența riscul apariției hărțuirii. Sunt importanți și factorii situaționali: cel mai des, bullyingul are loc acolo unde nu sunt adulți, de exemplu pe coridoare, în toalete, în cantină, în vestiare sau în alte locuri mai retrase.

Unul dintre motivele hărțuirii, potrivit specialistului, este afirmarea de sine și demonstrarea puterii, în special atunci când există martori. Totodată, un copil care a fost el însuși victimă a violenței sau a hărțuirii poate deveni, în timp, agresor într-un alt mediu — la antrenamente, într-un cerc de activități, în curte, iar mai târziu și în viața de adult. „Aceasta este una dintre consecințe — atât pe termen scurt, cât și pe termen lung — pentru ținta bullyingului. Este o tendință firească spre dreptate și răsplătirea după merite”, spune Maria Bondari.

Ce fac profesorii, dacă sunt hărțuiți

În declarația Ministerului Educației s-a menționat separat că și cadrele didactice devin ținte ale hărțuirii online. Maria Bondari a fost de acord că, în anumite cazuri, agresivitatea unui elev față de un profesor poate fi legată de umilințele suferite din partea adulților, însă subliniază că nu fiecare copil care a fost jignit de adulți începe să manifeste agresivitate față de alți adulți.

„Sunt convinsă că asemenea cazuri au existat. Dacă un copil este supus violenței și umilirii, aceasta generează o energie incredibil de puternică: furie, supărare, ură, mânie, sentimentul de nedreptate, care își va găsi neapărat o cale de ieșire. Este ca aburul care iese dintr-un ceainic aflat în fierbere — nu îl poți ține înăuntru doar prin forța voinței”, a explicat ea.

Profesorilor care se confruntă cu agresivitatea elevilor, specialistul le recomandă să nu răspundă în același mod, deoarece violența generează violență. Potrivit ei, este important să își păstreze calmul, să vorbească scurt și clar, să nu intre în dispute și să nu ridice tonul, iar dacă situația amenință siguranța fizică, să părăsească încăperea și să solicite ajutor.

Maria Bondari a subliniat că orice formă de violență necesită o reacție imediată. În practica sa de consiliere a cadrelor didactice, ea s-a confruntat cu situații în care profesorii își explicau inacțiunea prin imposibilitatea de a întrerupe lecția: există programa școlară, iar materia trebuie parcursă la timp. „Atât timp cât gândim în acest fel, că parcurgerea la timp a programei este mai importantă decât oprirea violenței, vom bate pasul pe loc încă mult timp”, consideră psihologul.

De ce copiii tac, iar școala „nu observă”

Una dintre principalele probleme, potrivit Mariei Bondari, este că elevii deseori nu le povestesc adulților despre hărțuire. Ei se tem că, după ce vor cere ajutor, situația va deveni și mai gravă, au mai cerut sprijin și nu l-au primit, nu știu cui anume se pot adresa în școală sau consideră că tocmai adulții sunt sursa violenței.

Și în relația cu părinții situația poate fi complicată. Copilul poate auzi: „descurcă-te singur”, „schimbă-te tu și problema se va rezolva”, „nu e mare lucru”, „nu atrage atenția”. Uneori părintele însuși nu știe ce să facă, iar alteori copilul tace pentru că nu vrea să-și îngrijoreze apropiații. „Aceasta este o problemă mare, deoarece mai mult de jumătate dintre copii nu se decid niciodată să spună cuiva despre situația în care se află”, spune ea.

Anume de aceea, consideră specialistul, școala trebuie să fie primul loc în care hărțuirea este observată și oprită. Părintele nu vede interacțiunea zilnică a copilului cu colegii de clasă, în timp ce școala o vede, însă în practică deseori nu intervine.

„Una dintre obligațiile școlii este să asigure siguranța elevilor în timpul procesului de învățământ. Însă despre acest lucru se uită și se pune pe primul loc programa, notele, olimpiadele și concertele. Uneori putem auzi că profesorii nu observă bullyingul din cauza lipsei de informare. Dar oare sunt necesare cunoștințe academice speciale pentru a observa poreclele jignitoare, îmbrâncelile sau izolarea unor elevi?”, spune psihologul.

Consecințele bullyingului îi afectează nu doar pe copiii care sunt hărțuiți, ci pe toți participanții la această situație — victima, autorul hărțuirii și martorii. Acestea se pot manifesta imediat sau după o anumită perioadă de timp: de la anxietate, stres, frică, rușine, sentiment de vinovăție, lipsă de încredere în sine și izolare socială până la absenteism, scăderea rezultatelor școlare și probleme de sănătate fizică — răceli frecvente, dureri de cap, greață sau tulburări ale tractului gastrointestinal.

În cazurile grave, hărțuirea poate duce la comportamente de autovătămare, manifestări depresive, gânduri suicidare și tentative de suicid.

„Este important să ne amintim un lucru simplu: atât timp cât tăcem și ne prefacem că nu se întâmplă nimic sau ignorăm situațiile de violență pentru că nu ne-au afectat pe noi, nu este departe ziua când ne vor afecta. Pentru că tăcerea dă undă verde răspândirii și amplificării violenței”, spune specialistul.

Ce trebuie să facă școala

Dacă un caz de bullying ajunge la cunoștința școlii, primul lucru care trebuie făcut este să nu fie ignorat, consideră psihologul. Potrivit acesteia, este necesară implicarea unor specialiști competenți și imparțiali, precum și intervenția atât în cazul copilului care a fost victima hărțuirii, cât și al celui care a agresat. De asemenea, este important să se lucreze cu întregul colectiv în care s-a produs situația.

O atenție deosebită trebuie acordată martorilor. „Majoritatea tăcută este capabilă să oprească hărțuirea, însă de multe ori nu o face din diferite motive: teama de a ajunge în locul celui care este hărțuit, lipsa încrederii în propriile forțe, rușinea, sentimentul de vinovăție și altele”, explică Maria Bondari.

Totodată, sarcina școlii nu trebuie să se reducă doar la identificarea vinovatului și la sancționarea acestuia. Este important să fie ajutați toți participanții la situație și să nu fie puse etichete nici victimei, nici copilului care i-a hărțuit pe alții. „Dacă vorbim despre țintă și despre autor, atunci în ambele cazuri este nevoie de prudență, grijă, lipsă de judecăți de valoare, respect, atenție și absența dorinței de a stigmatiza. Iar principalul lucru este că sarcina nu constă în găsirea vinovatului și pedepsirea lui, ci în ajutorarea tuturor”, spune psihologul.

Maria Bondari consideră că, într-o situație de bullying, școala, părinții și copiii trebuie să fie de aceeași parte. În caz contrar începe o „tragere de funie”, în care nu câștigă nimeni. Dacă școala încearcă să „muşamalizeze” situația, există un risc mare ca hărțuirea să se repete. Însă dacă angajații școlii vor demonstra prin propriul exemplu respect și vor reacționa rapid la manifestările de lipsă de respect, o astfel de școală are mai multe șanse să evite repetarea unor asemenea cazuri.

Ce să-i spui copilului — și ce nu trebuie să-i spui

Specialista le recomandă părinților să fie atenți la schimbările din comportamentul copilului, dacă acesta nu povestește nimic. Semne îngrijorătoare pot fi starea de spirit deprimată, iritabilitatea, tendința de a se izola, lipsa dorinței de a comunica cu colegii și de a merge la școală, starea proastă de sănătate, scăderea rezultatelor școlare, absențele nemotivate, lucrurile deteriorate sau afirmațiile despre propria lipsă de valoare.

„Niciodată și în nicio circumstanță nu îi spuneți unui copil care trece prin bullying că este vina lui. Mai bine explicați-i că responsabilitatea aparține celui care comite violența. Spuneți-i că sunteți de partea lui, că vedeți cât de greu îi este, că vreți să-l ajutați și că sunteți gata să-i fiți alături. Spuneți-i că vă pare rău că i s-a întâmplat acest lucru, dar că acum nu mai este singur. Adesea, tocmai astfel de cuvinte simple le oferă copiilor încredere și puterea de a merge mai departe cu această durere. Și apelați la psihologi — nu este un motiv de rușine”, spune Maria Bondari.

Dacă însă se constată că însuși copilul participă la hărțuire, este important ca părinții să nu acționeze sub influența emoțiilor. Potrivit Mariei Bondari, bullyingul este un comportament, iar comportamentul poate fi corectat dacă este înțeleasă cauza lui.

„Bullyingul nu apare din senin. Aici este important să vă păstrați calmul și, aflându-vă sub influența emoțiilor, să nu deveniți chiar dumneavoastră o persoană care se aseamănă cu agresorul”, spune specialista.

Dacă este vorba despre hărțuire online, este important să nu ștergeți urmele, ci să păstrați dovezile. În răspunsul oferit pentru NM, poliția a recomandat să fie salvate capturile de ecran, linkurile și conversațiile, iar în cazurile de hărțuire, denigrare, șantaj sau răspândire a conținutului ilegal — să fie apelat numărul 112.

De ce simplele lecții despre bullying nu sunt suficiente

Maria Bondari spune că, în calitate de părinte, nu s-a confruntat cu situații în care școala să o informeze despre cazuri de bullying. Deși în instituțiile de învățământ sunt organizate activități dedicate prevenirii violenței, acestea sunt adesea formale și insuficiente, mai ales atunci când persoana care le desfășoară nu stăpânește bine subiectul sau nu crede cu adevărat în mesajul pe care îl transmite. În opinia psihologului, problema este amplificată și de faptul că unii adulți normalizează ei înșiși comportamentele violente, atunci când țipă la copii, îi jignesc sau nu consideră astfel de gesturi drept inacceptabile.

„Consider că elevii nu au nevoie de lecții suplimentare plictisitoare sau de activități în cadrul cărora aud an de an același lucru. Este mult mai eficient atunci când profesorul de istorie întrerupe lecția observând că cineva este jignit. Când profesorul de geografie, în mod convențional, se adresează respectuos tuturor elevilor, indiferent de statutul sau rezultatele lor școlare. Când profesorul de literatură discută cu demnitate și implicare o operă literară în care există loc pentru fiecare opinie. Când angajatul cantinei roagă politicos elevii să-și strângă vesela, iar paznicul nu își permite să alunge copiii de pe coridor. Copiii cresc în mediul pe care îl formăm noi, adulții. Nu putem cere de la ei politețe și iubire atunci când noi înșine nu le oferim aceste lucruri”, spune specialista.

Întrebată dacă școala poate deveni un spațiu complet sigur, în condițiile în care în colectivele de copii apar oricum ierarhii, lideri, copii izolați și grupuri de influență, Maria Bondar a răspuns scurt: „Categoric, nu”, a concluzionat psihologul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Andrei Mardari/NewsMaker

Ploile torențiale revin. Moldova, sub Cod galben și portocaliu de vreme rea

Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu a emis avertizări meteo de instabilitate atmosferică pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Acesta vor fi valabile în următoarele 24 de ore.

Meteorologii au emis Cod galben portocaliu de instabilitate atmosferică în 16 raioane din țară – Briceni, Ocnița, Dondușeni, Edineț, Drochia, Rîșcani, Glodeni, Nisporeni, Hîncești, Leova, Cantemir, Anenii Noi, Dubăsari, Căușeni și Ștefan Vodă, precum și în Găgăuzia și regiunea transnistreană. Restul țării este vizat de Cod galben.

Avertizarea meteo va fi valabilă în perioada 11 iunie, 15:30 – 12 iunie, 21:00. În intervalul menționat se prevăd ploi de scurtă durată însoțite de descărcări electrice, izolat averse puternice (15–49 l/m²) cu grindină și vijelii în rafale de până la 15–20 m/s.

Totodată, conform meteorologilor, există riscul de formare a scurgerilor intensive pe pante și de producere a unor inundații locale în zonele afectate de ploile puternice. Nivelul apei din râurile Nistru și Prut ar putea crește cu 10-20 cm.

Telegram/Meteo.SHS

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a făcut, în contextul avertizărilor meteo, mai multe recomandări:

  • curățați șanțurile, rigolele și sistemele de evacuare a apei pentru a preveni inundațiile locale;
  • evitați deplasările și activitățile în aer liber pe durata avertizării meteorologice;
  • în cazul intensificării vântului, adăpostiți-vă în clădiri sau spații sigure;
  • nu vă ascundeți sub copaci, lângă stâlpi de electricitate sau alte obiecte care pot fi doborâte de vânt;
  • în caz de acumulări masive de apă, deplasați-vă către zone înalte și respectați indicațiile autorităților;
  • dacă sunteți surprinși de viituri, urcați la etajele superioare ale locuinței sau pe acoperiș și solicitați ajutor la Serviciul 112;
  • în timpul descărcărilor electrice, deconectați energia electrică și scoateți aparatele din priză;
  • nu atingeți instalațiile și echipamentele electrice dacă sunteți uzi sau vă aflați în apă;
  • asigurați ușile, ferestrele și obiectele din exterior care pot fi luate de vânt;
  • gestionarii bazinelor acvatice sunt îndemnați să verifice starea sistemelor de evacuare a apei, a digurilor și a podurilor, precum și să monitorizeze permanent nivelul apei pentru prevenirea revărsărilor și a inundațiilor locale.
  • părinții și persoanele care au în grijă copii sunt îndemnați să monitorizeze permanent minorii și să nu le permită aflarea în apropierea râurilor, lacurilor și a altor bazine acvatice pe perioada fenomenelor prognozate.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: