Orașul Taraclia, i-a reunit, cu prilejul Zilelor bulgarilor basarabeni, pe președinții Republicii Moldova și Bulgaria, diplomați, oficiali, oameni de afaceri, reprezentanți ai mediulu academic din ambele țări. Moldinconbank este unul dintre sponsorii evenimentului cultural.
„Oamenii sunt cea mai mare bogăție a țării și Moldindconbank este bucuros că poate contribui la susținerea și păstrarea valorilor culturale ale etniilor din Republica Moldova. Și banca noastră este un exemplu foarte bun, când specialiști de înaltă valoare din aproape 10 țări, inclusiv din Bulgaria, își unesc eforturile pentru a contribui la promovarea valorilor europene în Republica Moldova. Suntem onorați să fim parteneri la organizarea acestei sărbători frumoase și că ne putem aduce, astfel, aportul, la păstrarea și promovarea tradițiilor și culturii”, a declarat Tzvetanka Kroumova, președinte interimar al Moldindconbank.
Cu ocazia Zilelor bulgarilor basarabeni, la Taraclia au venit și președinții Moldovei și Bulgariei.
„Prețuim mult cultura, tradițiile și obiceiurile comunității bulgare din Republica Moldova. Vă felicit pentru faptul că ați știut să păstrați și să transmiteți din generație în generație această moștenire. Astfel v-ați păstrat identitatea etnică și ați îmbogățit patrimoniul cultural al țării noastre. Apreciem și efortul de a readuce în circuitul activ limba bulgară, pentru ca ea să fie vorbită de cât mai mulți etnici bulgari, dar și efortul de a învăța limba română. Vom fi receptivi în continuare la nevoile comunității bugare”, a menționat șeful statului, Maia Sandu.
Omologul său de la Sofia, Rumen Radev, i-a îndemnat pe etnicii bulgari din Moldova să contribuie la prosperarea economică și socială a țării.
„Ca cetățeni ai Moldovei, sunteți podul care face legătura de prietenie și cooperare dintre popoarele noastre. Vă îndemn să fiți cetățeni loiali ai Moldovei: să respectați legile și Constituția țării, să vă aduceți aportul la viața socială și la prosperarea economică a țării, să păstrați rădăcinile bulgare, identitatea, limba și cultură. Bulgaria susține aspirațiile europene ale Moldovei și cu cât mai repede țara va adera la UE, cu atât mai repede vom deveni o familie mare europeană”, a declarat Rumen Radev.
Zilele bulgarilor basarabeni se desfășoară în perioada 28-30 octombrie și includ conferințe tematice la Universitatea de Stat ”Grigori Țamblac” din Taraclia, concerte, competiții sportive și alte evenimente în masă.
Dorin Recean, emisarul special al președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, a fost invitat în calitate de speaker la Conferința de Apărare de la Londra. În timpul discursului său, fostul premier a vorbit despre situația din Republica Moldova, menționând că „instituțiile nu se bucură de prea multă încredere”. „În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”, a menționat Recean.
Recean a spus, în timpul evenimentului, că pentru a răspunde „unei crize, unui atac sau agresiuni ai nevoie de planificare, resurse, plan de contingență, proceduri de reacționare”. „Și ai nevoie de susținerea societății. Este foarte importantă în democrația țărilor mici. Pentru că unii ar spune: de ce nu dialogăm cu agresorul? Trăim în democrații liberale și este foarte important de ce au nevoie oamenii. Pentru cazurile extreme înseamnă că persoana are dreptul să nu-și apere propria țară. Din experiența noastră din Moldova pot spune că: mai bine e să fii pregătit înainte să ai nevoie. Pentru că atunci când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, noi nu eram pregătiți, din păcate. Anume din cauza mobilizării necesare în societate”, a declarat Recean pe 11 aprilie.
El a mai spus că „oamenii erau foarte-foarte speriați că Rusia ne va ataca și unii se gândeau dacă să rămână sau să plece în România, unde ar fi în siguranță, datorită NATO”. „Acesta este motivul pentru care trebuie mai întâi să pregătim societatea să acționeze atunci când apare agresiune. Și evident că fiecare țară dispune de diferite scenarii. Dar noi ar trebui să ne concentrăm pe mobilizarea oamenilor. Eu sunt mândru de Moldova, pentru că în 2022, când a început invazia, guvernul era la frontiera cu Ucraina cu toată infrastructura, dar oamenii au venit să găzduiască ucrainenii la ei acasă și asta fără niciun anunț sau solicitare. Dar politicienii sunt divizați și respectiv ai diferite pături ale societății – unii cu ideea „hai să luptăm” și alții cu ideea „hai să dialogăm cu inamicul și să ajungem la o înțelegere”. Prin urmare pregătirea înseamnă să lucrezi înainte ca să se întâmple ca oamenii să fie convinși că trebuie să își apere țara”, a adăugat Recean.
În continuare, el a vorbit despre frica din societate.
„Ce am observat în Moldova este că dacă le spui oamenilor: hai să ne pregătim acum pentru un potențial atac nuclear oamenii se sperie. Dar dacă faci asta în avans, continuu, în școli, universități, în timpul unor activități civice, de-a lungul anilor, organizezi pentru oameni niște simulări, exerciții pentru cazul unor dezastre naturale, atunci oamenii acționează normal la apelurile de mobilizare. Dar dacă o faci în contextul unei amenințări deja existente în Ucraina, Orientul Mijlociu sau în altă parte, atunci oamenii se sperie. Trebuie să fim onești cu populația, să fim transparenți, să vorbim calm și să rămânem la fapte, dar de asemenea să fim conștienți de faptul că inamicul încearcă să exploateze anume aceste frici din societate. Și acționează politic. De exemplu: de ce alocați atâția bani pentru apărare și reziliență, de ce nu folosiți banii pentru pensii? De ce nu creșteți standardele de viață? Sau nu reparați un drum? etc, etc. Este exact ceea ce face Rusia în Moldova și estul Ucrainei”, a mai spus Recean.
Ulterior, el s-a referit la importanța comunicării cu societatea.
„Astăzi în panel s-a discutam cum recuperezi teritoriile ocupate, dacă oamenii de acolo nu au această solicitare. De aceea trebuie să comunicăm prin societatea civilă și prin oamenii de încredere. Am observat în ultimul timp datorită rețelelor sociale că instituțiile nu se bucură de prea multă încredere. În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile. Și noi, ca autorități, trebuie să comunicăm cu ei și împreună cu ei să transmitem mesaje credibile, dar calme, despre amenințări. Trebuie să lucrăm cu afacerile, cu investițiile și să le adaptăm gradual la diverse scenarii. Ai misiunea să convingi societatea că banii trebuie cheltuiți și investițiile în securitate sunt la fel de valoroase ca pensiile, salariile sau infrastructura”, a conchis Recean.
***
Dorin Recean a exercitat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie 2023 – noiembrie 2025.
Pe 13 octombrie 2025, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. El a precizat că se retrage din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.
Totuși, pe 10 decembrie 2025, instituția prezidențială a anunțat că Maia Sandu l-a numit pe Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Președinția menționa că funcția de emisar special are rolul de a consolida activitatea instituției prezidențiale, totodată preciza că emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit.
Pe 11 aprilie, la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” din Chișinău a avut loc un protest în legătură cu evenimentul literar al scriitoarei Dina Rubina. Ajunsă în sala evenimentului, o participantă la protest a citit un manifest, după care aceasta a fost scoasă din sală. Amintim că un grup de organizații civice și activiști au lansat o petiție prin care au cerut anularea evenimentului cu participarea Dinei Rubina. Solicitarea a venit în legătură cu declarații ale scriitoarei. În reacție, Ministerul Culturii a declarat că nu există temei pentru a nu desfășura evenimentul, teatrul a precizat că nu poate dispune unilateral anularea evenimentului, iar organizatorii au spus că „citatele scoase din context nu pot constitui un temei suficient pentru anulare”.
Protestul de la la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” a fost organizat de platforma „Moldova pentru Palestina”.
Potrivit imaginilor publicate de platformă, o participantă la protest a intrat în incinta teatrului și a citit, în timpul evenimentului scriitoarei, un manifest împotriva „declarației genocidare a Dinei Rubina”. În timpul manifestului, doi bărbați au intervenit pentru a scoate manifestanta din incinta teatrului. „Nu puneți mâna pe mine”, a strigat aceasta. În cele din urmă, ea a fost scoasă din sală. Organizatorii protestului au declarat că manifestanta a fost bruscată și că este scris o plângere în acest sens la poliție.
„Noi am fost în sală, pentru a transmite un mesaj clar: suntem contra declarațiilor care justifică genocidul și instigă la ură”, a declarat platforma.
Ulterior, platforma a publicat imagini video cu protestul din fața teatrului.
Amintim că, pe 8 aprilie, un grup de organizații civice și activiști din Republica Moldova au lansat o petiție prin care au cerut anularea unui eveniment literar cu scriitoarea Dina Rubina, programat pe 11 aprilie, la ora 17:00, la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” din Chișinău.
Solicitarea a venit după ce, potrivit organizațiilor civice și activiștilor, Dina Rubina a spus că „sunt oameni (…) care înțeleg că Israelul are dreptul la autoapărare”. „Are dreptul să-i dizolve pe toți în acid clorhidric. Are dreptul să curețe Gaza și să o transforme într-o parcare”, a continuat Rubina, potrivit acestora. Organizațiile civice și activiștii consideră aceste declarații ca fiind periculoase și cu potențial de escaladare a urii față de anumite grupuri sau popoare. Astfel, au solicitat Ministerului Culturii, teatrului și organizatorului evenimentului să respecte circulara din 10 februarie 2026, care interzice invitarea în instituțiile publice a artiștilor care justifică public agresiuni ale unui stat împotriva altuia. Detalii AICI.
Ministerul Culturii a declarat că „la această etapă nu există temei pentru a nu desfășura evenimentul”. Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” a precizat, la rândul său, că „nu poate dispune unilateral anularea evenimentului”, menționând că o asemenea decizie ar putea genera prejudicii instituției, legate de achitarea unor despăgubiri. Potrivit teatrului, evenimentul este organizat și finanțat de SRL „Danat Prim” în cadrul proiectului ПРОчтение, care poartă întreaga responsabilitate pentru conținut. Detalii AICI.
Proiectul #ПРОчтение a spus că „citatele scoase din context nu pot constitui un temei suficient pentru limitarea activităților culturale și anularea evenimentelor publice”. Proiectul a mai spus că evenimentul are un caracter exclusiv literar și „nu urmărește scopuri politice”. Detalii AICI.
***
Dina Rubina este prozator, dramaturg și eseist. S-a născut la Tașkent, unde a absolvit Conservatorul, a predat la Institutul de Cultură și a lucrat ca traducător. Ulterior, s-a mutat la Moscova, unde a lucrat la radio. Mai târziu a emigrat în Israel, scrie rusliteratura.ru.
La ediția din 10 aprilie a show-ului „Românii au Talent”, mai multe persoane din Republica Moldova au impresionat membrii juriului prin evoluțiile lor. Moldoveanca Cristina Clichici a interpretat piesa „De-ar fi să vii”. Adrian Negru, artist stradal din Chișinău, a interpretat o piesă din repertoriul lui The Urs. Iar grupul de fete „Impuls” din Ungheni, cu vârste între 15 și 20 de ani, a prezentat un dans pe scena show-ului.
Moldoveanca Cristina Clichici, originară din Chișinău și stabilită în Franța din 2004, a interpretat piesa „De-ar fi să vii”.
Andra, membră a juriului „Românii au talent” i-a spus că, deși la începutul melodiei Cristina Clichici a fost nesigură și i-a tremurat vocea, la refren însă „a dat drumul notelor”. Andi Moisescu, membru al juriului, a fost de acord cu declarațiile Andrei și a menționat: „Ești talentată. (…) Ai cântat foarte frumos, bravo”. Un alt membru al juriului, Carmen Tănase, a reacționat: „Mie mi-a plăcut foarte mult cum a cântat ea”.
Cristina Clichici a primit patru „DA”-uri din partea juraților și a fost anunțată că merge în etapa următoare.
Grupul de fete „Impuls” din Ungheni, format din 10 membre cu vârste între 15 și 20 de ani, a prezentat un dans pe scena „Românii au talent”.
Membra juriului, Carmen Tănase, a apreciat evoluția grupului, menționând: „Sincronizare perfectă, drăcoase, sunteți pline de nervi. Foarte bine”. „Au mai fost dansatori pe scena noastră, dar mi se pare că voi sunteți foarte hotărâte și foarte bine pregătite”, a reacționat Andra. „Aveți patru de „DA”. E o minune. Ne vedem în etapa următoare”, a strigat juratul Mihai Bobonete.
Adrian Negru, artist stradal din Chișinău, a interpretat o piesă din repertoriul lui The Urs. Adrian Negru are 25 de ani și este originar din satul Hârtop, raionul Cimișlia.
„Ai o voce foarte frumoasă, ar fi păcat să nu te auzim la radio”, a reacționat Andra. „Întotdeauna mi s-a părut că moldovenii sunt mai poeți, un pic mai sensibili. Până și felul în care își conservă folclorul e altfel decât ce se întâmplă la noi. Poezia e mai profundă și ține mai mult acolo în Republică. Am simțit asta la tine”, a spus Andi Moisescu. „Dacă te-aș fi auzit pe stradă, cu siguranță m-aș fi oprit. M-aș fi întors din drum și m-aș fi oprit să te ascult până la capăt. Poate mă gândeam că e cineva cunoscut și nu știu eu. Poate face un experiment pe stradă”, a reacționat Carmen Tănase. „Pentru faptul că îți dorești o nouă șansă și te-ai bazat pe noi, venind la Românii au talent, o să-ți ofer un DA”, a comunicat Mihai Bobonete.
Aprinderea rugurilor din deșeuri sau a anvelopelor uzate constituie contravenții. Persoanele depistate că ard anvelope sau alte deșeuri periculoase riscă amenzi contravenționale semnificative, precum și obligarea de a achita prejudiciul cauzat mediului. Avertizarea a fost făcută de Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Potrivit unui ordin semnat de șeful Inspectoratului, cazurile de ardere a anvelopelor vor fi făcute publice.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului a îndemnat cetățenii să respecte normele de protecție a mediului și să evite practicile nocive, în special aprinderea rugurilor din deșeuri, cu precădere a anvelopelor uzate. „Deși pentru unii această tradiție pare inofensivă, arderea anvelopelor și a altor materiale toxice generează emisii extrem de periculoase. Fumul rezultat conține substanțe toxice precum dioxinele și metalele grele, care poluează aerul, afectează solul și pot contamina sursele de apă. În același timp, aceste substanțe reprezintă un risc major pentru sănătatea oamenilor, provocând afecțiuni respiratorii, alergii severe și, în timp, boli cronice grave”, a declarat Inspectoratul.
Instituția a avertizat că „astfel de acțiuni constituie contravenții și vor fi sancționate conform legislației în vigoare”. „Persoanele depistate că ard anvelope sau alte deșeuri periculoase riscă amenzi contravenționale semnificative, precum și obligarea de a achita prejudiciul cauzat mediului”, a adăugat Inspectoratul, menționând că inspectorii de mediu vor intensifica controalele în teritoriu pentru a preveni și combate aceste practici ilegale.
Ministerul Mediului a declarat că „arderea anvelopelor nu este o tradiție, ci o sursă gravă de poluare”. „În perioada sărbătorilor, alegem să respectăm tradițiile frumoase, fără practici care pun în pericol comunitatea”, a adăugat Ministerul.
Potrivit unui ordin semnat de șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Dorin Poverjuc, cazurile de ardere a anvelopelor vor fi făcute publice.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului
Arderea anvelopelor este interzisă prin legislația de mediu. Persoanele fizice riscă amendă de până la 15.000 de lei, iar persoanele juridice – amendă de până la 40.000 de lei.
În ajunul Paștelui ortodox, pe 11 aprilie, pe traseele din Republica Moldova se înregistrează un flux sporit de transport. Informația a fost comunicată de Inspectoratul General al Poliției, care a adresat un apel la responsabilitate șoferilor. Potrivit instituției, doar în prima jumătate a zilei au fost depistați peste 100 de șoferi care au depășit limita de viteză, 11 șoferi au fost documentați pentru conducere sub influența alcoolului, iar 3 sub influența substanțelor stupefiante.
Inspectoratul a anunțat că pe traseele din țară se atestă un flux sporit de transport.
În același timp, instituția a precizat că doar în prima jumătate a zilei au fost fixați peste 100 de șoferi care au depășit limita de viteză, majoritatea circulând cu viteză excesivă.
În același interval, 11 șoferi au fost documentați pentru conducere sub influența alcoolului, majoritatea în stare avansată. Alți 3 au fost depistați sub influența substanțelor stupefiante.
„Polițiștii sunt la datorie, pentru că ne dorim drumuri fără incidente. Sărbătorile trebuie să aducă bucurii, nu tragedii”, se mai arată în mesajul Inspectoratului, însoțit de un apel la responsabilitate adresat șoferilor.
