Facebook/PAS Cahul

Moldova a respins două rezoluții APCE împotriva atacurilor asupra comunității LGBTI. Deputat PAS: Nu sunt homofob, dar așa văd eu lucrurile

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Ion Groza, șeful Delegației Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), este printre persoanele care au votat împoriva a două rezoluții recente, menite să protejeze drepturile minorităților sexuale. Gestul acestuia a provocat nedumerire din partea unor activiști civici. Contactați de NM, atât deputatul Ion Groza, cât și reprezentanții PAS, au precizat că votul la APCE nu reflectă poziția oficială a formațiunii, ci viziunea personală a parlamentarului.

În septembrie 2021, APCE a adopat rezoluția 2417, „pentru a combate creșterea urii împotriva persoanelor LGBTI în Europa”. Documentul recunoaște că, în timp ce „drepturile LGBTI” sunt promulgate în legislație în diferite țări, există un număr tot mai mare de atacuri împotriva persoanelor LGBTI.

„Ura în creștere la care asistăm astăzi nu este doar o expresie a prejudecăților individuale, ci rezultatul unor atacuri susținute și adesea bine organizate la adresa drepturilor omului ale persoanelor LGBTI de pe întreg continentul european”, se menționează în Rezoluție.

Rezoluția a fost susținută de 72 de participanți, iar 8 s-au abținut. Printre cei 12 reprezentanți care au votat împotrivă se numără 2 din Rusia, 2 din Marea Britanie, 2 din Germania, 2 din Polonia, 2 din Turcia, 1 din Belgia și 1 din Republica Moldova.

Centrul de Informații GENDERDOC-M, prima organizaţie pentru drepturile lesbienelor, gay-ilor, persoanelor bisexuale și transgen din R. Moldova, și-a exprimat „nedumerirea” cu privire la votul Republicii Moldova împotriva Rezoluției care condamnă atacurile asupra persoanelor LGBTI.

Centrul de Informații GENDERDOC-M crede că cetățenii Republicii Moldova au dreptul să primească o explicație oficială în acest sens, această rezoluție fiind de interes public major, luând în considerație că este vorba de viața și securitatea unui grup minoritar”, se arată în mesajul organizației.

Și avocata Tatiana Chebac s-a arătat indignată de acest gest: „Moldova a votat pro crimele de ură împotriva persoanelor LGBTI la APCE? Drepturile omului? Nu, n-au auzit. E clar că reglementarea legislației în materie de infracțiuni bazate pe prejudecată nu se va mai întâmpla în curând”, a menționat aceasta.

O altă rezoluție cu privire la drepturile persoanelor LGBTI a fost adoptată de APCE în luna ianuarie. De această dată, a fost vorba despre locuitorii Caucazului de Sud. Documentul a fost adoptat cu 73 de voturi pentru, 21 împotrivă și 7 abțineri. Și de această dată, deputatul PAS Ion Groza a respins inițiativa.

pace.coe.int

Într-o discuție cu NM, deputatul Ion Groza a ținut să sublinieze că votul împotriva acestor rezoluții nu reprezintă poziția PAS, ci viziunea sa.

Nu am nimic împotriva acestor persoane, este poziția mea personală, nu a partidului. Este convingerea mea, nu este din răutate, nu din ură. Așa înțeleg eu lucrurile. Nu am coordonat cu partidul acest vot, este cerința alegătorilor care m-au mandatat în parlament, cu care mă întâlnesc”, a explicat Ion Groza.

Întrebat de NM dacă este homofob, parlamentarul a precizat:

Nu sunt homofob, respect toți oamenii. Repet: așa cum ei au dreptul la exprimare, la fel am și eu acest drept. Nu este poziția partidului, însă ca deputat am dreptul la exprimare. Nu am niciun gând de ură, îi respect, nu îi agresez. Până la urmă, rezoluția s-a acceptat”, a conchis Groza.

Deputatul Ion Groza, pastor la Biserica „Speranța” din Cahul

Potrivit profilului realizat de portalul de investigații RISE Moldova, Ion Groza este unul din cei trei candidați independenți la parlamentarele din februarie 2019 care au câștigat pe circumscripții uninominale și, astfel, și-au adjudecat un fotoliu de deputat. Groza a concurat în Circumscripția nr. 43 – Cahul, regiune în care a activat toată viața.

În mai 2020, deputatul a anunțat în plenului Parlamentului că aderă la fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), iar la alegerile parlamentare anticipate din 2021, ocupă din nou fotoliul de deputat fiind ales pe listele PAS.

Și-a început cariera profesională în cadrul Serviciului Pompieri din Cahul. Începând cu 2003, a fost consilier raional în Cahul timp de 16 ani, după ce a reușit să obțină consecutiv patru mandate de ales local. Primele trei le-a obținut candidând pe listele Blocului electoral Alianța Social-Liberală „Moldova Noastră”. Ultimul l-a câștigat pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), iar la 10 iulie 2015 a fost ales președinte al Consiliului Raional Cahul. Un an mai târziu, împreună cu mai mulți primari și consilieri PLDM din raion, a anunțat că părăsește formațiunea și că rămâne neafiliat politic.

În paralel cu activitatea de ales local, Groza a deținut funcții administrative și în cadrul unor organizații creștine, fiind director executiv al Misiunii Fără Frontiere Moldova și director al Fundației de binefacere „Speranța și Viitorul”. Din 1995 și până în prezent, este pastor la Biserica „Speranța” din satul Crihana Veche, Cahul.

Deține studii medii profesionale în domeniul prelucrării blănurilor și confecționării articolelor din blănuri, dar a mai urmat și cursuri de teologie la Institutul Biblic Internațional.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zdg.md

Angajații rezervației „Pădurea Domnească” nu primesc salariu de 5 luni? Ministrul Mediului cere demisia directorului

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a solicitat joi, 2 iulie, demisia directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, Serghei Bucătari, după ce un control efectuat la instituție ar fi scos la iveală nereguli grave în activitatea administrativă, financiară și în realizarea planului de împădurire. În reacție, Bucătari respinge învinuirile și spune că va contesta documentul.

Gheorghe Hajder a transmis, într-o postare pe Facebook, că raportul de control indică un „management dezastruos” și un „blocaj administrativ și financiar critic” în cadrul rezervației.

Una dintre principalele abateri constatate vizează planul de împădurire. Conform raportului, doar 40% din terenurile destinate plantării au fost evaluate ca fiind într-o stare satisfăcătoare. Restul suprafețelor au fost catalogate drept nesatisfăcătoare, lucrările de plantare fiind realizate doar parțial sau deloc.

De asemenea, în urma verificărilor în teren, inspectorii au constatat lipsa a 81 540 de puieți care figurează în documente. Totodată, în apropierea satului Chetriș au fost găsiți alți 41 700 de puieți abandonați pe sol, care, potrivit ministrului, s-au uscat și au fost compromiși integral.

Raportul evidențiază și probleme financiare. Potrivit lui Hajder, rezervația înregistrează pierderi de mai mulți ani consecutiv, iar datoriile totale depășesc 4,3 milioane de lei.

Ministrul mai afirmă că angajații instituției nu și-au primit salariile de cinci luni, situație pe care o califică drept critică.

În fața acestui management defectuos și a prejudiciilor aduse statului, solicit eliberarea din funcție a directorului Rezervației „Pădurea Domnească” și inițierea măsurilor urgente de reglementare a situației”, a declarat ministrul Mediului.

De cealaltă parte, directorul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, Serghei Bucătari, respinge acuzațiile și afirmă că va contesta raportul, transmite Moldpres.

„Pădurea Domnească”, situată în raionul Glodeni, este cea mai mare rezervație științifică din Republica Moldova. Aria protejată se întinde pe peste 6 000 de hectare și conservă unele dintre cele mai valoroase ecosisteme forestiere și de luncă din țară, inclusiv stejari seculari, specii rare de plante și animale, precum și colonia de zimbri, unul dintre principalele obiective turistice ale rezervației.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: