Facebook/Mihai Popșoi

Moldova, cu un pas mai aproape de a ieși din CSI. Parlamentul a denunțat documentele care conferă țării calitate de membru

Procesul de ieșire a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) avansează. În cadrul ședinței din 20 martie, Parlamentul a adoptat în prima lectură documentele care conferă țării statut de membru al organizației.

Mihai Popșoi: CSI ne-a ținut captivi într-o zonă gri

Deputații au examinat proiectul de lege privind denunțarea Acordului de constituire a CSI și a Protocolului la Acord și proiectul de lege pentru denunțarea Statului CSI – documente care conferă Republicii Moldova statut de membru.

Inițiativele legislative au fost prezentate în plenul legislativului de ministrul de Externe, Mihai Popșoi.

„Comunitatea Statelor Independente este o organizație născută din cenușa unui imperiu prăbușit, transformată treptat într-un instrument de menținere a influenței Moscovei asupra vecinilor săi. Această „valiză fără mâner” – cum o numea chiar un fost președinte – nu ne-a adus prosperitate, nu ne-a apărat suveranitatea, nu ne-a oferit securitate. Dimpotrivă: ne-a ținut captivi într-o zonă gri, ne-a expus șantajului energetic, politic și militar”, a declarat diplomatul.

Mihai Popșoi a mai spus că retragerea din cadrul Comunității Statelor Independente nu este un „act de răzbunare”, ci este un „act de eliberare”.

„Dragi moldoveni, să nu ne fie frică de acest demers. Să-l facem cu capul sus, cu inima plină de încredere. Generațiile viitoare ne vor mulțumi că am avut curajul să tăiem odată pentru totdeauna legăturile cu un trecut care ne-a ținut în genunchi. Republica Moldova nu mai este parte a CSI. Republica Moldova devine parte a Europei! Pentru copiii noștri. Pentru demnitatea noastră. Pentru viitorul nostru liber”, a adăugat el.

Acuzațiile opoziției și replica guvernării

În timpul dezbaterilor, fracțiunile socialiștilor, comuniștilor, „Alternativa” și deputatul neafiliat Vasile Tarlev au criticat proiectele de lege, susținând că ieșirea din CSI va afecta afecta economia și sectorul energetic al Republicii Moldova și va duce la „izolarea regională” a țării.

Marcel Spătari, deputatul formațiunii de guvernământ PAS, a respins acuzațiile opoziției.

„Noi discutăm astăzi despre ieșirea dintr-un acord politic, nu dintr-un acord comercial sau un acord de mobilitate. (…) Pentru Republica Moldova, CSI nu reprezintă nicio posibilitate actuală, pentru că este un proiect eșuat. (…) În 2024, Republica Moldova a deschis negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, săptămâna aceasta am primit o nouă tranșă de 189 de milioane de euro din Planul de creștere, finanțat de Uniunea Europeană. Posibilitățile actuale nu sunt la Minsk sau la Moscova. Sunt la Bruxelles”, a declarat el.

Într-un final, proiectul privind denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente și a Protocolului la Acord a fost adoptat în prima lectură cu 59 de voturi. Acesta a fost susținut de 52 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și câte un deputat din partea fracțiunilor „Partidului Nostru” și „Alternativa”. În același timp, 17 deputați au votat împotriva inițiativei legislative, iar 12 nu au votat.

Într-un vot separat, Parlamentul a adoptat în prima lectură și proiectul de lege privind denunțarea Statutului CSI. Documentul a fost susținut de 52 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 1 deputat „Alternativa”. Totodată, 28 de parlamentari au votat împreună, iar 4 s-au abținut.

Proiectele urmează a fi puse dezbaterilor în lectura a doua.

Amintim că autoritățile de la Chișinău au inițiat procesul de retragere din CSI pe fundalul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Începând cu anul 2022, Republica Moldova nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre acestea. Ulterior, Guvernul a încetat să mai achite cotizațiile anuale de membru către CSI, iar în februarie 2024, Republica Moldova a ieșit oficial din Adunarea Parlamentară a Comunității Statelor Independente.

În total, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI. Peste 70 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare.

Autoritățile de la Chișinău spun că ieșirea din CSI este determinată nerespectarea valorilor fundamentale ale organizației de către Federația Rusă — membru fondator al Comunității Statelor Independente. Acestea evidențiază în special încălcarea principiului integrității teritoriale, care se manifestă prin invadarea Ucrainei, Georgiei și staționarea ilegală de trupe ruse în regiunea transnistreană a R. Moldova.

Conform procedurii, după denunțarea Acordului privind constituirea Comunității Statelor Independente, Protocolului adițional la Acord și a Statutului CSI, Ministerul Afacerilor Externe va notifica oficial organizația despre retragerea Republicii Moldovei. Țara va înceta să mai fie membră CSI peste 12 luni de la notificare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: