Facebook/Mihai Popșoi

Moldova, cu un pas mai aproape de a ieși din CSI. Parlamentul a denunțat documentele care conferă țării calitate de membru

Procesul de ieșire a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) avansează. În cadrul ședinței din 20 martie, Parlamentul a adoptat în prima lectură documentele care conferă țării statut de membru al organizației.

Mihai Popșoi: CSI ne-a ținut captivi într-o zonă gri

Deputații au examinat proiectul de lege privind denunțarea Acordului de constituire a CSI și a Protocolului la Acord și proiectul de lege pentru denunțarea Statului CSI – documente care conferă Republicii Moldova statut de membru.

Inițiativele legislative au fost prezentate în plenul legislativului de ministrul de Externe, Mihai Popșoi.

Comunitatea Statelor Independente este o organizație născută din cenușa unui imperiu prăbușit, transformată treptat într-un instrument de menținere a influenței Moscovei asupra vecinilor săi. Această „valiză fără mâner” – cum o numea chiar un fost președinte – nu ne-a adus prosperitate, nu ne-a apărat suveranitatea, nu ne-a oferit securitate. Dimpotrivă: ne-a ținut captivi într-o zonă gri, ne-a expus șantajului energetic, politic și militar”, a declarat diplomatul.

Mihai Popșoi a mai spus că retragerea din cadrul Comunității Statelor Independente nu este un „act de răzbunare”, ci este un „act de eliberare”.

Dragi moldoveni, să nu ne fie frică de acest demers. Să-l facem cu capul sus, cu inima plină de încredere. Generațiile viitoare ne vor mulțumi că am avut curajul să tăiem odată pentru totdeauna legăturile cu un trecut care ne-a ținut în genunchi. Republica Moldova nu mai este parte a CSI. Republica Moldova devine parte a Europei! Pentru copiii noștri. Pentru demnitatea noastră. Pentru viitorul nostru liber”, a adăugat el.

Acuzațiile opoziției și replica guvernării

În timpul dezbaterilor, fracțiunile socialiștilor, comuniștilor, „Alternativa” și deputatul neafiliat Vasile Tarlev au criticat proiectele de lege, susținând că ieșirea din CSI va afecta afecta economia și sectorul energetic al Republicii Moldova și va duce la „izolarea regională” a țării.

Marcel Spătari, deputatul formațiunii de guvernământ PAS, a respins acuzațiile opoziției.

Noi discutăm astăzi despre ieșirea dintr-un acord politic, nu dintr-un acord comercial sau un acord de mobilitate. (…) Pentru Republica Moldova, CSI nu reprezintă nicio posibilitate actuală, pentru că este un proiect eșuat. (…) În 2024, Republica Moldova a deschis negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, săptămâna aceasta am primit o nouă tranșă de 189 de milioane de euro din Planul de creștere, finanțat de Uniunea Europeană. Posibilitățile actuale nu sunt la Minsk sau la Moscova. Sunt la Bruxelles”, a declarat el.

Într-un final, proiectul privind denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente și a Protocolului la Acord a fost adoptat în prima lectură cu 59 de voturi. Acesta a fost susținut de 52 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și câte un deputat din partea fracțiunilor „Partidului Nostru” și „Alternativa”. În același timp, 17 deputați au votat împotriva inițiativei legislative, iar 12 nu au votat.

Într-un vot separat, Parlamentul a adoptat în prima lectură și proiectul de lege privind denunțarea Statutului CSI. Documentul a fost susținut de 52 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 1 deputat „Alternativa”. Totodată, 28 de parlamentari au votat împreună, iar 4 s-au abținut.

Proiectele urmează a fi puse dezbaterilor în lectura a doua.

Amintim că autoritățile de la Chișinău au inițiat procesul de retragere din CSI pe fundalul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Începând cu anul 2022, Republica Moldova nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre acestea. Ulterior, Guvernul a încetat să mai achite cotizațiile anuale de membru către CSI, iar în februarie 2024, Republica Moldova a ieșit oficial din Adunarea Parlamentară a Comunității Statelor Independente.

În total, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI. Peste 70 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare.

Autoritățile de la Chișinău spun că ieșirea din CSI este determinată nerespectarea valorilor fundamentale ale organizației de către Federația Rusă — membru fondator al Comunității Statelor Independente. Acestea evidențiază în special încălcarea principiului integrității teritoriale, care se manifestă prin invadarea Ucrainei, Georgiei și staționarea ilegală de trupe ruse în regiunea transnistreană a R. Moldova.

Conform procedurii, după denunțarea Acordului privind constituirea Comunității Statelor Independente, Protocolului adițional la Acord și a Statutului CSI, Ministerul Afacerilor Externe va notifica oficial organizația despre retragerea Republicii Moldovei. Țara va înceta să mai fie membră CSI peste 12 luni de la notificare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: