Moldova DevCon 2024: locul unde s-a reunit comunitatea tech din Moldova #MDC24

Moldova DevCon 2024 a avut loc pe 1-2 noiembrie la Arena Chișinău și a fost cel mai mare eveniment pentru programatori din Moldova. A fost o ocazie extraordinară să reunim, într-un singur loc, ingineri de elită, lideri din tehnologie și giganți ai industriei din întreaga lume, pentru două zile pline de prezentări captivante, workshop-uri interactive și ocazii de networking.

Am avut onoarea de a-l avea alături pe prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, care a accentuat angajamentul guvernului de a investi în infrastructura digitală locală și de a deschide noi oportunități pentru talentele din Moldova. Discursul său a confirmat potențialul Moldovei pentru a deveni un hub tehnologic regional, deschizând calea către parteneriate internaționale, benefice pentru comunitatea locală de programatori.

Conferința a găzduit experți de la giganți globali ai tehnologiei, inclusiv IBM, Amazon, ASML și SAP, care au împărtășit perspective asupra celor mai recente tendințe și inovații din industrie. Fiecare sesiune s-a desfășurat cu participanți implicați și dornici să învețe, iar workshop-urile au avut un adevărat succes. Discuțiile și numeroasele întrebări din cadrul sesiunilor au subliniat succesul evenimentului în conectarea comunității tech din Moldova cu scena tech internațională. Am încheiat evenimentul cu un spectacol al legendarei trupe moldovenești Gândul Mâței, care cu siguranță va rămâne în amintirea participanților mult timp.

Suntem profund recunoscători pentru sprijinul extraordinar oferit de publicul nostru, partenerii și speakerii la această ediție a Moldova DevCon. Am organizat cel mai mare eveniment pentru programatori din Moldova și l-am dus la un nou nivel, la cea mai mare locație din țară – Arena Chișinău! Cu noi tradiții, o echipă dedicată și o comunitate în creștere, Moldova DevCon va reveni în 2025 cu și mai multă energie și ambiție. Urmează să revenim cu detaliile pe canalul nostru de Telegram!

Moldova DevCon 2024 a fost organizat de FusionWorks și a fost posibil datorită suportului oferit de partenerii evenimentului: Appsfactory, Artima, ASBC, BackStage IT, Cegeka, Chateau Vartely, Gardy, Grid Dynamics, ISD Moldova, MAIB, PQ Hosting, Volvo / Daac Hermes, Sigmoid, Tech Women, FAF ONG, Business Pages, NewsMaker, Simpals, TechDoor, TechQuarter, iTicket, Arena Chișinău.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md

„Datele alegătorilor sunt în siguranță”. Asigurările CEC după atacul cibernetic

Sistemele informaționale electorale nu au fost afectate de recentul incident de securitate cibernetică semnalat în ultimele zile, iar datele alegătorilor sunt în siguranță. Anunțul a fost făcut de Comisia Electorală Centrală (CEC) miercuri, 29 octombrie, într-un comunicat.

„Sistemele informaționale electorale nu au fost afectate, iar datele alegătorilor sunt în siguranță. Integritatea, confidențialitatea și disponibilitatea datelor cu caracter personal ale alegătorilor nu au fost compromise, fiind asigurată continuitatea activităților de administrare a proceselor electorale, inclusiv funcționarea Registrului de Stat al Alegătorilor”, a transmis CEC.

Amintim că, pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750 000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că datele extrase de hackeri nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale. În schimb, escrocii pot contacta cetățenii, prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume și prenume și oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care „sunt deja periculoase”.

Între timp, la ședința Guvernului din 29 octombrie, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat că directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, va pleca din funcție. Oficialul a precizat că interimatul va fi asigurat de Artiom Cociu și a subliniat că, în această perioadă, AGE trebuie să pună accent mai mare pe securitatea serviciilor digitale.

La aceeași reuniune a Cabinetului de miniștri, Vasile Tofan a mai spus că Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice de amploare. Potrivit lui, autoritățile au indicii despre „o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini”, iar serviciile competente investighează inclusiv implicarea acestora în incidentul recent.

Newsmaker

Acordul de cooperare tehnico-militar încheiat cu Ucraina: Nosatîi respinge criticile socialiștilor și explică ce prevede

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins criticile Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) privind acordul de cooperare tehnico-militară încheiat cu Ucraina. Oficialul a subliniat că documentul nu prevede acordarea de asistență militară directă, ci urmărește, în primul rând, protejarea populației și a spațiului aerian al țării. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui briefing de presă, după ședința Guvernului din 28 octombrie.

„Este de natura opoziției să fie împotriva la tot ce se face bine pentru Republica Moldova, pentru a promova agenda Federației Ruse și pentru a dori ca Republica Moldova să fie un stat neputincios să facă față cerințelor de securitate, în interesul cetățenilor”, a declarat Anatolie Nosatîi.

El a precizat că Ministerul Apărării are încheiate peste 120 de tratate cu caracter militar cu diferite state partenere. Acestea vizează mai multe domenii, inclusiv cooperarea tehnico-materială, instruirea militarilor, consolidarea capacităților logistice, medicina militară și securitatea cibernetică.

Potrivit lui Nosatîi, cooperarea tehnico-militară este prevăzută în acordurile-cadru încheiate cu statele partenere, iar unele țări solicită acorduri suplimentare, care stabilesc mai detaliat condițiile colaborării. El a menționat că Republica Moldova are astfel de acorduri în vigoare cu Belarus, aprobat în 1995, Federația Rusă, aprobat în 1997, și Turcia, din anul 2000.

În ceea ce privește relațiile cu Ucraina, ministrul a precizat că Republica Moldova are 11 acorduri bilaterale de cooperare aprobate și ratificate, pe lângă acordul de bază, aprobat în 1993.

Potrivit oficialului, noul acord prevede colaborarea în domeniul logisticii și al sistemelor de comunicații, instruirea specialiștilor, protecția infrastructurii critice, precum și transferul de cunoștințe și tehnologii. Documentul mai vizează proiecte comune de cercetare și dezvoltare a producției militare, consolidarea capacităților de apărare cibernetică și dezvoltarea tehnologiilor de supraveghere a spațiului aerian.

„Așadar, acțiunile realizate în contextul implementării respectivului acord nu vor putea fi interpretate ca acordare asistență militară directă unui stat aflat în conflict armat. (…) Scopul parteneriatului este exclusiv protejarea populației și a spațiului aerian de drone rusești și alte pericole și amenințări la securitatea națională”, a declarat Anatolie Nosatîi.

El a subliniat că documentul va fi transmis Ministerului Afacerilor Externe, după care Ministerul Apărării va iniția procedura de ratificare în Parlament. Ulterior, textul integral al documentului va fi publicat pe site-ul oficial al Parlamentului.

Amintim că, pe 26 octombrie, la Kiev, Republica Moldova și Ucraina au încheiat un acord de cooperare tehnico-militară. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan în Ucraina.

Pe 27 octombrie, PSRM a emis o declarație în care a criticat documentul semnat în capitala ucraineană. Formațiunea a declarat că acordul ar submina statutul de neutralitate al țării și ar putea implica Republica Moldova în războiul dintre Ucraina și Rusia, declanșat de Moscova în 2022. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a făcut apel la socialiști să renunțe la „retorica războinică”.

penitenciar 13
Игорь Чекан, NewsMaker

Hotel sau clădire de birouri în locul Penitenciarului nr. 13? Tofan: „Orice a fi. Pâmântul acesta trebuie valorificat”

Premierul Vasile Tofan susține că terenul ocupat de Penitenciarul nr. 13 trebuie valorificat „pentru lucruri care să aducă bani statului”. „Să fie un hotel acolo, clădire de birouri, orice a fi, dar să nu stea chiar criminalii din țara asta acolo, în cel mai luxos loc”, a declarat Tofan, la ședința Guvernului din 28 octombrie. Potrivit lui Tofan, penitenciarul trebuie mutat în afara orașului, iar terenul Penitenciarului nr. 13 să fie vândut. În acest context, premierul i-a cerut ministrului Justiției să accelereze proiectul de construcție a noului penitenciar, care, potrivit planurilor prezentate anterior de autorități, urmează să înlocuiască Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Discuțiile pe acest subiect au început după ce Guvernul a aprobat un proiect.

Proiectul aprobat de Guvern vizează inițierea negocierilor și aprobarea semnării Amendamentului nr. 3 la Acordul-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea Proiectului de construcție a penitenciarului din Chișinău. „Modificarea acordului este necesară ca urmare a încetării colaborării Ministerului Justiției cu Oficiul Națiunilor Unite pentru servicii de proiect. Amendamentul are un caracter tehnic și vizează doar actualizarea mecanismului de implementare a proiectului, acesta nu modifică valoarea împrumutului, nici obiectivele investiției. (…) De la 1 ianuarie 2027, atribuțiile unității de implementare a proiectului vor fi preluate de Oficiul pentru implementarea proiectelor strategice de infrastructură națională”, a precizat ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.

Premierul a menționat că proiectul este important.

„Deci, noi încercăm să facem penitenciarul acesta de foarte mulți ani, din 2013. În primul rând, deținuții trebuie totuși, chiar dacă sunt criminali, să aibă condiții cât de cât umane. (…) La moment, condițiile nu întodeauna sunt la nivelul care trebuie să fie. Doi, noi avem un penitenciar în centrul Chișinăului: pe cel mai scump pământ din Chișinău, noi ținem deținuții. Cu tot respectul, poate să stea și la Băcioi undeva sau în afară, sau unde vrem noi să-l construim. Și pâmântul acesta din centrul Chișinăului trebuie valorificat pentru lucruri care să aducă bani statului: să fie un hotel acolo, clădire de birouri, orice a fi, dar să nu stea chiar criminalii din țara asta acolo, în cel mai luxos loc, unde costă nici nu vreau să mă gândesc cât – 50 de mii de euro, 100 de mii de euro arul”, a spus Tofan.

Potrivit lui Tofan, „noi trebuie să mutăm penitenciarul în afara orașului și pământul acesta actual, penitenciarul actual, să fie vândut, să încasăm bani mari la stat”. „Avem cu siguranță investiții mari de făcut. (…) Domnul Cojuhari, vă rog frumos, să accelerăm cu penitenciarul, pentru că e timpul deja”, a conchis Tofan.

***

Amintim că, în 2011, Guvernul a inițiat negocieri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea unui proiect de construcție a unui penitenciar care să înlocuiască Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. În urma negocierilor, în iunie 2013, Consiliul de Administrare al Băncii a aprobat proiectul. Ulterior, a fost ratificat Acordul-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea proiectului. Detalii AICI.

În 2024, Ministerul Justiției anunța că noua închisoare, care ar urma să înlocuiască vechiul penitenciar nr.13, va fi construită în sectorul Ciocana al capitalei și va fi dată în exploatare în 2028. Detalii AICI. La câteva luni distanță, Ministerul Justiției a declarat că noul penitenciar ar urma să fie dat în exploatare deja până la sfârșitul anului 2027. În ceea ce privește vechiul penitenciar nr.13, Ministerul declara că acesta ar putea fi păstrat ca muzeu sau „va fi nimicit”. Detalii AICI. În ianuarie 2026, Ministerul Justiției anunța un nou termen pentru finalizarea construcției penitenciarului: sfârșitul anului 2027, iar darea în exploatare – în 2029. Detalii AICI.

esp.md

Agenția de Guvernare Electronică dezactivează temporar două metode de autentificare în MPass, după atacul cibernetic

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a dezactivat temporar două metode de autentificare în serviciul guvernamental MPass, după atacul cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, în urma căruia au fost furate datele a circa 750 000 de moldoveni. Măsura a fost luată pentru efectuarea unor verificări suplimentare și consolidarea securității serviciului.

Potrivit unui comunicat emis de AGE, au fost dezactivate temporar autentificarea în doi pași și opțiunea de autentificare prin aplicația EVOSign.

În această perioadă, cetățenii pot accesa serviciile publice digitale prin MPass folosind semnătura mobilă, semnătura electronică sau cartea de identitate.

Totodată, Agenția de Guvernare Electronică a precizat că autentificarea în aplicația EVO de pe telefon este posibilă, temporar, doar prin intermediul semnăturii mobile.

„Echipele tehnice continuă verificările și lucrările de securizare, iar opțiunile dezactivate vor fi restabilite după finalizarea verificărilor necesare”, a menționat AGE.

Amintim că, pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750 000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că datele extrase de hackeri nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale. În schimb, escrocii pot contacta cetățenii, prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume și prenume și oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care „sunt deja periculoase”.

Între timp, la ședința Guvernului din 29 octombrie, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat că directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, va pleca din funcție. Oficialul a precizat că interimatul va fi asigurat de Artiom Cociu și a subliniat că, în această perioadă, AGE trebuie să pună accent mai mare pe securitatea serviciilor digitale.

La aceeași reuniune a Cabinetului de miniștri, Vasile Tofan a mai spus că Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice de amploare. Potrivit lui, autoritățile au indicii despre „o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini”, iar serviciile competente investighează inclusiv implicarea acestora în incidentul recent.

Tudor Mardei | NewsMaker

Tofan: Este investigată inclusiv implicarea unor actori statali străini în atacul cibernetic recent

Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice de amploare. Autoritățile au indicii despre „o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini”, iar serviciile competente investighează inclusiv implicarea acestora în incidentul recent. Informația a fost comunicată de premierul Vasile Tofan pe 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului.

„Țara noastră este ținta unor atacuri cibernetice coordonate și de amploare. Nu vorbim doar despre un incident izolat. Avem indicii, apropo, de o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini. Serviciile competente investighează inclusiv implicarea lor în incidentul recent. Sunt vizate nu doar datele cetățenilor, ci și infrastructura digitală a statului”, a declarat premierul.

Potrivit oficialului, „nu suntem singuri în aceste linii de atac”. „Ne uităm doar la octombrie: pe 6 octombrie, în Danemarca, atacurile au dus la faptul că circa 8,8 milioane de conturi – persoane înregistrate, inclusiv persoane decedate, imigrante – au fost făcute publice”, a comunicat Tofan, relatând și despre incidente din Franța și Coreea de Sud.

Referindu-se la situația din Moldova, premierul a spus că „atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii digitale”. „Au putut fi exploatate cu ajutorul inteligenței artificiale. (…) Responsabilitatea noastră este să remediem și să prevenim repetarea incidentului. (…) Echipele Agenției de Guvernare Electronică-Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică-Agenției pentru Securitate Cibernetică și SIS lucrează coordonat. Am implicat expertiză tehnică, inclusiv din partea sectorului privat. Este compania Orange Systems, o fac fără niciun beneficiu financiar”, a menționat Tofan.

Potrivit Tofan, „avem nevoie de un centru național de securitate cibernetică”. „Nu este o entitate nouă, este o funcționalitate care va fi la Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC). ASC lucrează deja de ceva timp pentru asta. Suntem în ultimele luni de finalizare a acestui proiect”, a comunicat oficialul. Premierul a spus că Republica Moldova are nevoie și „de un audit permanent, scanări automate, inclusiv cu IA”. „Cu IA poți lupta doar folosind, și de partea noastră, IA. Am apelat la partenerii noștri externi pentru a ne ajuta cu obținerea accesului la modele necenzurate, care nu sunt disponibile publicului larg”, a conchis Tofan.

Menționăm că, la aceeași ședință a Guvernului, premierul a anunțat că a convenit cu directoarea Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, ca aceasta să se retragă din funcție. Detalii AICI.

***

Pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750.000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate. Detalii AICI.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că datele extrase de hackeri nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale. În schimb, escrocii pot contacta cetățenii, prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume și prenume și oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care „sunt deja periculoase”. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: