Politică

Moldova iese din CSI: ce se schimbă și de ce stârnește reacții? ANALIZĂ

Ecaterina Dubasova
| 22 ianuarie, 2026
11:08

Chișinăul și-a anunțat intenția de a se retrage din Comunitatea Statelor Independente (CSI). În perioada următoare, autoritățile urmează să denunțe acordurile de bază ale Comunității. NewsMaker explică de ce Moldova face acest pas și care vor fi consecințele ieșirii din CSI.

O decizie veche

Actuala conducere a Republicii Moldova nu și-a ascuns intenția de a se retrage din CSI. Din 2022, Chișinăul nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre ele. Comentând aceste demersuri, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că participarea Moldovei în CSI nu are o valoare semnificativă.

Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI, dintre care 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat recent că, în perioada următoare, Republica Moldova va denunța trei acorduri fundamentale: Statutul CSI, Acordul privind crearea CSI și anexele acestuia. Denunțarea acestor documente ar echivala cu încetarea de facto a calității de membru al țării în Comunitatea Statelor Independente. Potrivit ministrului, Parlamentul ar putea adopta decizia de denunțare chiar în luna februarie.

Însă denunțarea acestor acorduri nu echivalează cu o ieșire imediată din CSI. Potrivit articolului 9 al Statutului Comunității, „statul membru are dreptul să se retragă din Comunitate, iar această intenție trebuie notificată în scris cu 12 luni înainte de data ieșirii”.

Secretarul general al CSI, Serghei Lebedev, a declarat că Moldova nu a transmis încă o cerere de ieșire din Comunitate. Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei a comunicat că ministerul va transmite notificarea oficială privind ieșirea din CSI după ce Parlamentul Moldovei va denunța acordurile fundamentale. „Decizia de ieșire va intra în vigoare la 12 luni din ziua expedierii notei de notificare”, au precizat reprezentanții MAE.

Deși Republica Moldova denunță de mai mulți ani acordurile semnate în cadrul CSI, declarația lui Mihai Popșoi privind denunțarea acordurilor fundamentale a stârnit un larg ecou public. Critici dure au venit din partea liderului Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, care susține că ieșirea din CSI contravine intereselor poporului Republicii Moldova, nu reflectă voința majorității cetățenilor și ar putea conduce la „tragedia pe care o trăiește în prezent poporul Ucrainei”.

Rusia, de asemenea, a comentat decizia Chișinăului. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a numit-o una așteptată, menționând că nu poate decât să-și exprime regretul.

Speranțe și temeri

Potrivit analistului politic Mihail Isac, pentru cetățenii obișnuiți ieșirea din CSI aduce atât speranțe europene, cât și temeri legate de legăturile tradiționale cu Estul. „Pe de o parte, tabăra numeroasă proeuropeană, în special în rândul tinerilor și al diasporei din UE, consideră că ruptura cu CSI deschide calea spre modernizare și o apropiere ireversibilă de Occident. Pe de altă parte, există grupuri ale populației, în special rusofonii sau locuitorii unor regiuni precum Găgăuzia, care privesc cu îngrijorare îndepărtarea de spațiul postsovietic. Una dintre principalele temeri este legată de libertatea de circulație și migrația pentru muncă, în primul rând spre Rusia”, consideră Isac.

Totodată, el a menționat că ieșirea din CSI nu înseamnă că „vizele vor fi introduse chiar mâine”, întrucât Moldova are în vigoare acorduri bilaterale de regim fără vize cu statele membre ale Comunității. Cu toate acestea, potrivit lui, în procesul de armonizare a legislației moldovenești cu legislația UE, Chișinăul va trebui să revizuiască și politica de vize.

Impactul ieșirii Moldovei din CSI asupra economiei țării a fost evaluat de expert ca fiind limitat. „Organizația nu a reușit să funcționeze ca o uniune economică eficientă. Multe relații comerciale cu statele din regiune sunt reglementate prin acorduri bilaterale sau alte mecanisme de cooperare. Mai mult, ponderea Rusiei în exporturile moldovenești a scăzut semnificativ în ultimii ani, pe măsură ce Moldova s-a reorientat către piața UE”, a menționat Isac.

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, diplomat de carieră, Daniel Vodă, a menționat, la rândul său, că Republica Moldova va putea coopera cu statele din spațiul postsovietic și după ieșirea din CSI, în cadrul altor formate regionale. În acest context, el a amintit de existența GUAM – organizație care reunește Georgia, Ucraina, Republica Moldova și Azerbaidjan – precum și de faptul că, în vara anului 2025, Republica Moldova a deschis o ambasadă în Kazahstan.

Distanțare geopolitică

Daniel Vodă consideră că Moldova trebuie să iasă din CSI cât mai curând posibil, pentru a nu mai fi asociată cu țările postsovietice și cu zona de influență a Rusiei. „Având în vedere situația de pe arena mondială, trebuie să fim asociați corect. Există noțiunea de «asociere geopolitică», iar în funcție de aceasta marile state își construiesc politica față de un anumit stat. Nu mi-aș dori ca «asocierea noastră geopolitică» să fie folosită de un alt stat pentru a-și extinde sfera de influență”, a spus Vodă.

Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și la Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a menționat că CSI, în sine, a încetat să mai fie un instrument de cooperare și s-a transformat într-un instrument de presiune al Rusiei. „De mult timp denunțăm acordurile încheiate în cadrul CSI. Protecția socială a cetățenilor noștri [aflați pe teritoriul statelor Comunității] este asigurată prin acorduri bilaterale. În condițiile în care țara se îndreaptă spre UE, este chiar oarecum ciudat să te afli într-o organizație în care prima vioară o cântă o țară agresoare”, a concluzionat Tulbure.

Comunitatea Statelor Independente a fost fondată de liderii Rusiei, Belarusului și Ucrainei, care au semnat, în perioada 7–8 decembrie 1991, la Viskuli (în Pădurea Beloveja), acordul privind crearea CSI. Puțin mai târziu i s-au alăturat Azerbaidjanul, Armenia, Kazahstanul, Kîrgîzstanul, Moldova, Tadjikistanul, Turkmenistanul și Uzbekistanul. Totodată, Ucraina nu a semnat Statutul CSI și, astfel, nu a devenit membru al acesteia, deși a fost stat fondator. În anul 1993, la CSI s-a alăturat Georgia.

În anul 2011, opt state membre ale Comunității – Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Armenia, Kîrgîzstan, Moldova și Tadjikistan – au semnat tratatul privind zona de liber schimb.

În anul 2008, Georgia a ieșit din CSI. Ucraina, în 2014, a anunțat încetarea completă a participării sale în structurile CSI, însă până în prezent nu a denunțat acordul de creare a CSI.

Astăzi, din Comunitate fac parte Azerbaidjanul, Armenia, Kîrgîzstanul, Kazahstanul, Belarusul, Rusia, Moldova, Tadjikistanul și Uzbekistanul.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

critici, csi, Moldova, top

Știri similare

Bani

Gazul și căldura se scumpesc, din 1 octombrie. ANRE a aprobat tarife mai mari, în pofida protestului opoziției⚡️⚡️⚡️

Promo

Obligațiunile corporative maib – deja în maibank

Politică

Ceban, Chicu, Costiuc, Dodon, în videoul lui Grosu despre realizările PAS timp de un an: „Nu greutățile sunt cel mai mare pericol, ci politicienii care mint”

Mihaela Conovali
| 28 septembrie, 2026
11:13

La un an de la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, liderul PAS, formațiune de guvernare, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a vorbit despre acțiunile întreprinse în acest timp, precum și despre „șocurile internaționale în energie și prețurile care ne afectează puternic”. În același timp, Grosu a declarat că „nu greutățile sunt cel mai mare pericol pentru o țară, ci politicienii care mint, care propun soluții imposibile, care își schimbă viziunile după cum bate vântul, lucrează împotriva drumului european și primesc bani de la Moscova”. Declarațiile lui Grosu au fost însoțite de imagini cu mai mulți reprezentanți ai opoziției. În acest context, NewsMaker a solicitat reacții.

Pe 28 septembrie, în ziua în care, anul trecut, în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile parlamentare, Igor Grosu a declarat, într-un video, că „acum un an cetățenii au ales ca Republica Moldova să nu cadă în mâinile Rusiei și să-și continue drumul european”. „Obiectivele noastre au rămas aceleași: să construim instituții puternice, să repornim economia, să întărim statul de drept. Înțelegem îngrijorarea oamenilor, este și îngrijorarea noastră, în legătură cu șocul energetic global. (…) Noi nu putem controla aceste lucruri, însă ele pun o presiune mare pe familiile noastre și pe economia noastră. Vom face tot ce putem ca să atenuăm acest șoc. Guvernul va veni cu compensații la încălzire, iar încasările din TVA și accize vor fi direcționate țintit spre cei care au cea mai mare nevoie”, a comunicat Grosu.

În același video, Grosu a vorbit despre acțiunile întreprinse, printre acestea fiind cele pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova, proiectele din infrastructură, stingerea datoriilor istorice ale întreprinderii Calea Ferată din Moldova, precum și creșterea exporturilor. „Din păcate, aceste realizări au fost umbrite și de erorile comise pe drum, dar și de oportuniști care s-au folosit de funcții. Nu am ignorat erorile sesizate, am pedepsit dur unde s-a greșit și am încercat să corectăm unde ni s-a atras atenția că nu facem lucrurile bine”, a declarat Grosu.

Liderul PAS a mai spus că „șocurile internaționale în energie și prețurile ne afectează puternic, însă nu greutățile sunt cel mai mare pericol pentru o țară, ci politicienii care mint, care propun soluții imposibile, care își schimbă viziunile după cum bate vântul, care se prezintă ba pro-europeni, ba unioniști, dar lucrează tocmai împotriva drumului european și primesc bani de la Moscova”.

De menționat că declarațiile lui Grosu au fost însoțite de imagini cu primarul și liderul MAN, Ion Ceban, având pe fundal Piața Roșie din Moscova; cu fostul premier și actual deputat Ion Chicu, dând mâna cu fostul premier rus Dmitri Medvedev; cu deputatul și liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, dând mâna cu liderul AUR din România, George Simion, expulzat în octombrie 2018 din Republica Moldova și declarat persona non grata; precum și cu o imagine în care apar mai mulți socialiști, printre care Igor Dodon, alături de Dmitri Kozak, fostul adjunct al șefului de cabinet al președintelui rus.

„Mulți dintre ei au fost la guvernare ani la rând, atunci au extras foloase, acum deja ei știu ce trebuie de făcut. Ei folosesc minciuni și vorbe frumoase, promit lucruri irealizabile, ca să păcălească cetățeanul și să-i fure votul și simpatia. Anume în astfel de situații complicate pentru țară, ei încearcă să profite crezând că oamenii pot fi ușor păcăliți. Însă administrarea responsabilă a unei țări se face prin acțiuni, prin decizii dificile, prin guvernare serioasă, nu prin scandaluri și populisme. Aceste atacuri concertate, dar și calitatea acestor politicieni ne fac să înțelegem că lupta pentru viitorul Republicii Moldova e departe de a fi câștigată”, a declarat Grosu.

NewsMaker a solicitat reacții de la cei vizați.

***

Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. În rezultatul alegerilor parlamentare, șase formațiuni politice au trecut pragul electoral și au acces în legislativ. Este vorba despre Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, care a obținut 55 de mandate, Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, cu 26 de mandate, Blocul Electoral „Alternativa”, cu 8 mandate. Partidul Politic „Partidul Nostru” și Partidul Politic „Democrația Acasă” au obținut câte 6 mandate.