Chișinăul și-a anunțat intenția de a se retrage din Comunitatea Statelor Independente (CSI). În perioada următoare, autoritățile urmează să denunțe acordurile de bază ale Comunității. NewsMaker explică de ce Moldova face acest pas și care vor fi consecințele ieșirii din CSI.
O decizie veche
Actuala conducere a Republicii Moldova nu și-a ascuns intenția de a se retrage din CSI. Din 2022, Chișinăul nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre ele. Comentând aceste demersuri, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că participarea Moldovei în CSI nu are o valoare semnificativă.
Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI, dintre care 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare.
Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat recent că, în perioada următoare, Republica Moldova va denunța trei acorduri fundamentale: Statutul CSI, Acordul privind crearea CSI și anexele acestuia. Denunțarea acestor documente ar echivala cu încetarea de facto a calității de membru al țării în Comunitatea Statelor Independente. Potrivit ministrului, Parlamentul ar putea adopta decizia de denunțare chiar în luna februarie.
Însă denunțarea acestor acorduri nu echivalează cu o ieșire imediată din CSI. Potrivit articolului 9 al Statutului Comunității, „statul membru are dreptul să se retragă din Comunitate, iar această intenție trebuie notificată în scris cu 12 luni înainte de data ieșirii”.
Secretarul general al CSI, Serghei Lebedev, a declarat că Moldova nu a transmis încă o cerere de ieșire din Comunitate. Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei a comunicat că ministerul va transmite notificarea oficială privind ieșirea din CSI după ce Parlamentul Moldovei va denunța acordurile fundamentale. „Decizia de ieșire va intra în vigoare la 12 luni din ziua expedierii notei de notificare”, au precizat reprezentanții MAE.
Deși Republica Moldova denunță de mai mulți ani acordurile semnate în cadrul CSI, declarația lui Mihai Popșoi privind denunțarea acordurilor fundamentale a stârnit un larg ecou public. Critici dure au venit din partea liderului Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, care susține că ieșirea din CSI contravine intereselor poporului Republicii Moldova, nu reflectă voința majorității cetățenilor și ar putea conduce la „tragedia pe care o trăiește în prezent poporul Ucrainei”.
Rusia, de asemenea, a comentat decizia Chișinăului. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a numit-o una așteptată, menționând că nu poate decât să-și exprime regretul.
Speranțe și temeri
Potrivit analistului politic Mihail Isac, pentru cetățenii obișnuiți ieșirea din CSI aduce atât speranțe europene, cât și temeri legate de legăturile tradiționale cu Estul. „Pe de o parte, tabăra numeroasă proeuropeană, în special în rândul tinerilor și al diasporei din UE, consideră că ruptura cu CSI deschide calea spre modernizare și o apropiere ireversibilă de Occident. Pe de altă parte, există grupuri ale populației, în special rusofonii sau locuitorii unor regiuni precum Găgăuzia, care privesc cu îngrijorare îndepărtarea de spațiul postsovietic. Una dintre principalele temeri este legată de libertatea de circulație și migrația pentru muncă, în primul rând spre Rusia”, consideră Isac.
Totodată, el a menționat că ieșirea din CSI nu înseamnă că „vizele vor fi introduse chiar mâine”, întrucât Moldova are în vigoare acorduri bilaterale de regim fără vize cu statele membre ale Comunității. Cu toate acestea, potrivit lui, în procesul de armonizare a legislației moldovenești cu legislația UE, Chișinăul va trebui să revizuiască și politica de vize.
Impactul ieșirii Moldovei din CSI asupra economiei țării a fost evaluat de expert ca fiind limitat. „Organizația nu a reușit să funcționeze ca o uniune economică eficientă. Multe relații comerciale cu statele din regiune sunt reglementate prin acorduri bilaterale sau alte mecanisme de cooperare. Mai mult, ponderea Rusiei în exporturile moldovenești a scăzut semnificativ în ultimii ani, pe măsură ce Moldova s-a reorientat către piața UE”, a menționat Isac.
Fostul purtător de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, diplomat de carieră, Daniel Vodă, a menționat, la rândul său, că Republica Moldova va putea coopera cu statele din spațiul postsovietic și după ieșirea din CSI, în cadrul altor formate regionale. În acest context, el a amintit de existența GUAM – organizație care reunește Georgia, Ucraina, Republica Moldova și Azerbaidjan – precum și de faptul că, în vara anului 2025, Republica Moldova a deschis o ambasadă în Kazahstan.
Distanțare geopolitică
Daniel Vodă consideră că Moldova trebuie să iasă din CSI cât mai curând posibil, pentru a nu mai fi asociată cu țările postsovietice și cu zona de influență a Rusiei. „Având în vedere situația de pe arena mondială, trebuie să fim asociați corect. Există noțiunea de «asociere geopolitică», iar în funcție de aceasta marile state își construiesc politica față de un anumit stat. Nu mi-aș dori ca «asocierea noastră geopolitică» să fie folosită de un alt stat pentru a-și extinde sfera de influență”, a spus Vodă.
Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și la Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a menționat că CSI, în sine, a încetat să mai fie un instrument de cooperare și s-a transformat într-un instrument de presiune al Rusiei. „De mult timp denunțăm acordurile încheiate în cadrul CSI. Protecția socială a cetățenilor noștri [aflați pe teritoriul statelor Comunității] este asigurată prin acorduri bilaterale. În condițiile în care țara se îndreaptă spre UE, este chiar oarecum ciudat să te afli într-o organizație în care prima vioară o cântă o țară agresoare”, a concluzionat Tulbure.
Comunitatea Statelor Independente a fost fondată de liderii Rusiei, Belarusului și Ucrainei, care au semnat, în perioada 7–8 decembrie 1991, la Viskuli (în Pădurea Beloveja), acordul privind crearea CSI. Puțin mai târziu i s-au alăturat Azerbaidjanul, Armenia, Kazahstanul, Kîrgîzstanul, Moldova, Tadjikistanul, Turkmenistanul și Uzbekistanul. Totodată, Ucraina nu a semnat Statutul CSI și, astfel, nu a devenit membru al acesteia, deși a fost stat fondator. În anul 1993, la CSI s-a alăturat Georgia.
În anul 2011, opt state membre ale Comunității – Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Armenia, Kîrgîzstan, Moldova și Tadjikistan – au semnat tratatul privind zona de liber schimb.
În anul 2008, Georgia a ieșit din CSI. Ucraina, în 2014, a anunțat încetarea completă a participării sale în structurile CSI, însă până în prezent nu a denunțat acordul de creare a CSI.
Astăzi, din Comunitate fac parte Azerbaidjanul, Armenia, Kîrgîzstanul, Kazahstanul, Belarusul, Rusia, Moldova, Tadjikistanul și Uzbekistanul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
