Situația din Republica Moldova privind pandemia de COVID-19 a intrat în atenția agenției de presă BBC. Într-un articol publicat pe 11 iunie, jurnaliștii scriu că unele state, inclusiv Moldova, au renunțat prea devreme la măsurile de carantină, iar în joc sunt viețile oamenilor.
Republica Moldova a fost menționată în același context cu SUA, Coreea de Sud, Pakistan și Macedonia de Nord. „În toate aceste țări numărul de infectări a început să crească după relaxarea măsurilor de carantină”, se arată în articol.
Jurnaliștii au citat din postarea publicată acum două zile de premierul Ion Chicu, care a dat de înțeles că guvernul nu dispune de suficiente resurse pentru a continua să susțină populația și businessul în condiții de carantină.
Directorul Centrului european de prevenire și control al bolilor, Andrea Ammon a îndemnat europenii, inclusiv cei din țările cu o dinamică pozitivă în lupta cu coronavirusul să manifeste răbdare.
„Dacă studiem caracteristicile virusului, la ceea ce se întâmplă în alte țări din punct de vedere al imunității colective, vom vedea că timp de 4-5 luni au căpătat imunitate doar 2-14% din populație, iar 85-90% dintre oameni sunt în continuare lipsiți de apărare. Nu vreau să evoc tabloul sfârșitului lumii, dar cred că trebuie să fim realiști. Nu este timpul să ne relaxăm”, a declarat aceasta într-un interviu pentru publicația britanică Guardian.
Comisia pentru politică externă a Parlamentului R. Moldova și Comisia pentru politică externă a Senatului României s-au reunit în ședință comună pe 19 noiembrie, la București. Potrivit Doinei Gherman, președinta comisiei de la Chișinău, la ședință a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE”. Președintele Comisiei de a București a declarat că „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat”. „Declarația este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.
Doina Gherman a anunțat că, la ședința comună a comisiilor pentru politică externă din Senatul României și din Parlamentul Republicii Moldova, a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „România a fost și va rămâne partenerul nostru cel mai apropiat și de încredere pe drumul către Uniunea Europeană”, a menționat deputata de la Chișinău.
„Comisiile de politică externă ale Senatului României și Parlamentului Republicii Moldova au adoptat prin consens la București Declarația comună pentru susținerea adoptării deciziei de către UE pentru începerea efectivă a negocierilor de aderare până la finalul acestui an. Am semnat imediat după aceea textul Declarației comune cu colega Doina Gherman, președintele comisiei de politică externă de la Chișinău și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean.
Doina Gherman
Corlățean a mai declarat că „interesul fundamental al României este ca procesul de extindere să continue, cu ansamblul statelor candidate, inclusiv cu Ucraina, dar și cu statele balcanice și respectiv să nu mai existe întârzieri sau blocaje generate de contextul geopolitic, de război sau de alte tipuri de interese”. „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat. În contextul actual, nu ne mai permitem să pierdem timp prețios. Declarația comună parlamentară București-Chișinău este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.
Tot la București, delegația Republicii Moldova a avut o întrevedere cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Abrudean a declarat că „întâlnirea de astăzi, ca și cele precedente cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, arată deschiderea noastră către o colaborare strânsă pentru continuarea proiectelor deja existente în infrastructură rutieră, energetică și securitate regională, dar și noi idei care să ne ajute să creștem reziliența sistemelor și să reducem vulnerabilitățile pentru întărirea siguranței regionale”.
***
Despre ședința comună a celor două comisii au anunțat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău pe 18 noiembrie. S-a anunțat că delegația Republicii Moldova va fi condusă de vicepreședinta legislativului și președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman. Din componență mai fac parte membrii Comisiei pentru politică externă Adrian Băluțel, Ion Groza, Mihail Druță, precum și președinta grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.
Anunțul a stârnit critici. Deputatul Blocului „Alternativa” Ion Chicu, membru al comisiei pentru politică externă, a declarat că nu a știut despre deplasarea parlamentarilor și că a aflat din comunicatul publicat pe site-ul Parlamentului. El a criticat faptul că delegația este formată doar din deputați PAS, acuzând formațiunea de guvernământ că „uzurpează activitatea parlamentară”. Alexandru Verșinin, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă din partea Partidului „Democrația Acasă”, a spus că comisia a devenit „un departament de PR” pentru PAS. NM a solicitat un comentariu din partea Parlamentului, însă nu am primit un răspuns.
***
Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.
