Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova nu va impune, deocamdată, restricții la importul de grâne din Ucraina. Bolea: „Câștigul era foarte efemer, dar pierderea – garantată”

Republica Moldova nu va impune, deocamdată, restricții la importul de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina. Declarația a fost făcută de ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZI” de la TVR Moldova. Oficialul declară că volumul de cereale importate de Ucraina în Moldova este, deocamdată, nesemnificativ – fapt care permite amânarea impunerii unor restricții, după modelul UE.

„Interdicția în sine nu ar fi soluționat nimic. Nu ar fi făcut nici prețurile de vânzare pentru agricultorii din Moldova mai mari și nici prețurile de cost mai mici. Soluția asta dădea zero rezultat barat. În schimb, ucrainenii introduceau restricții la importul produselor moldovenești și atunci se pierdea foarte mult. Câștigul era foarte efemer, dar pierderea – garantată”, a declarat ministrul Agriculturii.

Potrivit oficialului, capacitatea de stocare a grânelor în Moldova constituie circa trei milioane tone. Pentru a nu le suprasolicita, autoritățile de la Chișinău vor monitoriza, o dată la două zile, importul de cereale din Ucraina în Moldova și volumul acestora. Deocamdată, susținea Bolea, volumele importate au fost nesemnificative.

„Conform datelor statistice, de la 1 ianuarie 2023 până pe 8 mai, curent, în Moldova Ucraina a importat 177 tone de grâu, adică 7,5 tiruri de grâu. Au fost importate, de asemenea, alte câteva mii de tone de porumb și 4 mii tone de floarea soarelui. Volumele sunt nesemnificative (…) Trebuie, însă, să monitorizăm îndeaproape importurile, ca să nu fie blocate cerealele noastre, ca agricultorii noștri să aibă unde să își depoziteze cerealele. În funcție de interesul național, noi vom merge la măsurile care se vor cere ca să protejăm agricultorii noștri”, a mai declarat Vladimir Bolea.

În ceea ce privește o posibilă interzicere a tranzitului cerealelor din Ucraina prin Republica Moldova, oficialul declară că o astfel de posibilitate nu este luată în considerare de autoritățile de la Chișinău. Mai mult, potrivit lui Bolea, tranzitul de grâne ucrainene prin țara noastră către UE a adus doar beneficii pentru Moldova, în mod special pentru Calea Ferată, care a devenit mai prosperă.

„Tranzitul nu a fost pus sub semnul de întrebării. Tranzitarea nu ne afectează nicicum negativ. Datorită tranzitului, Căile Ferate din Moldova și-au revenit foarte bine, și-au plătit salariile și chiar le-au majorat. Problema este pentru exportatorii care exportă prin auto. Tranzitul din Ucraina spre vămile din România genera mereu cozi imense. Suntem interesați pe dezvoltarea tranzitului pe calea feroviară. Este mult mai avantajos, plus costurile mult mai mici decât pe calea auto”, a declarat ministrul Economie .

Amintim că Vladimir Bolea a anunțat, acum cinci zile, că Republica Moldova ar putea impune restricții temporare la importul de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina, identice cu cele din Uniunea Europeană. În reacție, viceministrul Agriculturii din Ucraina, Taras Kacika, a declarat că Ucraina se pregătește să impună o interdicție a importurilor din Republica Moldova, ca răspuns la decizia autorităților de la Chișinău.

Situația a fost comentată și de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski. Liderul de la Kiev a condamnat restricțiile comerciale impuse de țările vecine asupra importurilor de cereale din Ucraina, măsuri pe care le-a caracterizat ca fiind „dure” şi „protecționiste”. „Din păcate, ne-am confruntat cu probleme acolo unde ne așteptam la solidaritate”, a declarat Zelenski.

Pe 1 iunie, România, Bulgaria, Polonia, Slovacia și Ungaria au convenit cu Comisia Europeană să ridice interdicția de import a unor produse agricole din Ucraina, după două săptămâni de negocieri intense. Totodată, Uniunea Europeană a decis să aloce celor cinci țări, membre a blocului comunitar, compensații suplimentare pentru agricultorii afectați de prăbușirea prețurilor la cereale și oleaginoase, în valoare totală de 100 milioane de euro.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: