Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova nu va impune, deocamdată, restricții la importul de grâne din Ucraina. Bolea: „Câștigul era foarte efemer, dar pierderea – garantată”

Republica Moldova nu va impune, deocamdată, restricții la importul de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina. Declarația a fost făcută de ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZI” de la TVR Moldova. Oficialul declară că volumul de cereale importate de Ucraina în Moldova este, deocamdată, nesemnificativ – fapt care permite amânarea impunerii unor restricții, după modelul UE.

„Interdicția în sine nu ar fi soluționat nimic. Nu ar fi făcut nici prețurile de vânzare pentru agricultorii din Moldova mai mari și nici prețurile de cost mai mici. Soluția asta dădea zero rezultat barat. În schimb, ucrainenii introduceau restricții la importul produselor moldovenești și atunci se pierdea foarte mult. Câștigul era foarte efemer, dar pierderea – garantată”, a declarat ministrul Agriculturii.

Potrivit oficialului, capacitatea de stocare a grânelor în Moldova constituie circa trei milioane tone. Pentru a nu le suprasolicita, autoritățile de la Chișinău vor monitoriza, o dată la două zile, importul de cereale din Ucraina în Moldova și volumul acestora. Deocamdată, susținea Bolea, volumele importate au fost nesemnificative.

„Conform datelor statistice, de la 1 ianuarie 2023 până pe 8 mai, curent, în Moldova Ucraina a importat 177 tone de grâu, adică 7,5 tiruri de grâu. Au fost importate, de asemenea, alte câteva mii de tone de porumb și 4 mii tone de floarea soarelui. Volumele sunt nesemnificative (…) Trebuie, însă, să monitorizăm îndeaproape importurile, ca să nu fie blocate cerealele noastre, ca agricultorii noștri să aibă unde să își depoziteze cerealele. În funcție de interesul național, noi vom merge la măsurile care se vor cere ca să protejăm agricultorii noștri”, a mai declarat Vladimir Bolea.

În ceea ce privește o posibilă interzicere a tranzitului cerealelor din Ucraina prin Republica Moldova, oficialul declară că o astfel de posibilitate nu este luată în considerare de autoritățile de la Chișinău. Mai mult, potrivit lui Bolea, tranzitul de grâne ucrainene prin țara noastră către UE a adus doar beneficii pentru Moldova, în mod special pentru Calea Ferată, care a devenit mai prosperă.

„Tranzitul nu a fost pus sub semnul de întrebării. Tranzitarea nu ne afectează nicicum negativ. Datorită tranzitului, Căile Ferate din Moldova și-au revenit foarte bine, și-au plătit salariile și chiar le-au majorat. Problema este pentru exportatorii care exportă prin auto. Tranzitul din Ucraina spre vămile din România genera mereu cozi imense. Suntem interesați pe dezvoltarea tranzitului pe calea feroviară. Este mult mai avantajos, plus costurile mult mai mici decât pe calea auto”, a declarat ministrul Economie .

Amintim că Vladimir Bolea a anunțat, acum cinci zile, că Republica Moldova ar putea impune restricții temporare la importul de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina, identice cu cele din Uniunea Europeană. În reacție, viceministrul Agriculturii din Ucraina, Taras Kacika, a declarat că Ucraina se pregătește să impună o interdicție a importurilor din Republica Moldova, ca răspuns la decizia autorităților de la Chișinău.

Situația a fost comentată și de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski. Liderul de la Kiev a condamnat restricțiile comerciale impuse de țările vecine asupra importurilor de cereale din Ucraina, măsuri pe care le-a caracterizat ca fiind „dure” şi „protecționiste”. „Din păcate, ne-am confruntat cu probleme acolo unde ne așteptam la solidaritate”, a declarat Zelenski.

Pe 1 iunie, România, Bulgaria, Polonia, Slovacia și Ungaria au convenit cu Comisia Europeană să ridice interdicția de import a unor produse agricole din Ucraina, după două săptămâni de negocieri intense. Totodată, Uniunea Europeană a decis să aloce celor cinci țări, membre a blocului comunitar, compensații suplimentare pentru agricultorii afectați de prăbușirea prețurilor la cereale și oleaginoase, în valoare totală de 100 milioane de euro.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters/Carlos Barria

Trump îl amenință pe Macron, după ce a refuzat să intre în „Consiliul pentru Pace”: „Voi impune tarife de 200%”

Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat cu taxe vamale de 200% pentru șampania și vinurile produse în Franța, după ce omologul său francez, Emmanuel Macron, refuzat să se alăture „Consiliului pentru Pace”, responsabil de supravegherea tranziției post-război din Fâșia Gaza. Afirmația a fost făcută în cadrul unei discuții cu presa.

Voi impune tarife de 200% pe vinul și șampania lui, iar el se va alătura, dar nu este obligat”, a spus Donald Trump.

„Consiliul pentru Pace”, care este o inițiativă a președintelui SUA, Donald Trump, a fost conceput ca un organism internațional responsabil de supravegherea reconstrucției și tranziției de guvernare a Fâșiei Gaza, după armistițiul încheiat de Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas în octombrie 2025. Casa Albă a anunțat că în componența acestuia se va regăsi secretarul american de stat, Marco Rubio, trimisul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, consilierul și ginerele președintelui SUA, Jared Kushner, și fostul prim-ministru al Marii Britanii, Tony Blair. Președintele „Consiliului pentru Pace” va fi Donald Trump.

Alte state vor putea fi invitate să se alăture „Consiliului pentru Pace”. Agenția de presă Bloomberg, care a consultat proiectul statutului „Consiliului pentru Pace”, scrie că fiecare țară invitată va face parte din acesta pentru cel mult trei ani din momentul aderării. Pentru a-și asigura un loc permanent, statele vor trebui să contribuie cu peste un miliard de dolari la fondul Consiliului. Un oficial american, căruia i-a fost garantat anonimatul, a declarat pentru publicație că banii vor fi folosiți pentru reconstrucția Fâșiei Gaza.

Trump a invitat deja o serie de state să se alăture Consiliului, printre care Egipt, Turcia, Germania, România, Canada și Franța. Macron a respins oferta pe fondul îngrijorărilor că organismul prezidat de Trump ar avea competențe extinse dincolo de Fâșia Gaza și ar submina cadrul ONU. Un comunicat al biroului președintelui francez menționează că statutul acestui organism „depășește cadrul Gazei și ridică întrebări serioase, în special în ceea ce privește principiile și structura Organizației Națiunilor Unite, care nu pot fi puse sub semnul întrebării”.

Potrivit publicației Axios, Trump intenționează să lanseze activitatea „Consiliului pentru Pace” în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, care va avea loc în perioada 19–23 ianuarie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: