Moldova, obligată de CtEDO să achite 560.000 de euro unei companii

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL, deși aceasta solicitase despăgubiri de aproape un miliard de euro. Decizia, pronunțată astăzi, 4 iunie, vizează un litigiu legat de executarea unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație.

Anterior, prin hotărârea din 15 mai 2025, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania reclamantă să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a contractului de locațiune, fără să analizeze proporționalitatea sumei și responsabilitatea părților. Potrivit Curții, lipsa unei motivări suficiente a afectat dreptul companiei la un proces echitabil.

Curtea a constatat, de asemenea, încălcarea dreptului la proprietate, după ce bunurile companiei au fost vândute în cadrul procedurilor de executare silită. CtEDO a constatat atunci că statul a eșuat în a asigura mecanisme judiciare reale, eficiente și accesibile pentru protejarea drepturilor.

Compania a solicitat aproape 998 de milioane de euro cu titlu de prejudiciu material. Potrivit documentelor prezentate Curții, aceasta a evaluat proprietățile pierdute la peste 3,4 milioane de euro și a estimat profitul ratat la peste 994 de milioane de euro.

Guvernul Republicii Moldova nu a fost de acord cu aceste pretenții și a calificat sumele solicitate drept speculative și excesive. Autoritățile au prezentat expertize potrivit cărora valoarea bunurilor era mult mai mică.

Prin decizia din 4 iunie, Curtea a decis să acorde companiei 560.000 de euro cu titlu de prejudiciu material și a respins restul pretențiilor privind acordarea unei satisfacții echitabile.

Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

ACTUALIZARE 15:49: Ministerul Justiției a precizat, într-o reacție pentru NewsMaker, că hotărârea CtEDO

„Hotărârea de astăzi nu este deocamdată definitivă și executorie. Aceasta va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu o va cere retrimiterea la Marea Cameră”, au precizat reprezentanții Ministerului Justiției, într-o reacție pentru NewsMaker.

Ministerul susține că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa, având în vedere caracterul obligatoriu al Hotărârilor CtEDO.

„În procedura din fața Curții, Guvernul a prezentat toate probele posibile care au permis reducerea sumei prejudiciului cerut, de la un miliard de euro la 560.000 de euro, și care au convins Curtea că suma solicitată de către compania reclamantă este în mare parte speculativă”, a mai precizat Ministerul pentru NM.

Costiuc cere demisia Domnicăi Manole

Liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut pe 4 iunie, în urma deciziei CtEDO, demisia demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole: „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”.

Fosta ministră a Justiției și deputată PAS, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la CC: „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”.

Precizăm că reacțiile vin în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei slovene Seksimp Group în 2012, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale.

Manole nu a comentat, deocamdată, acuzațiile care îi sunt aduse.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Criza apei pe Nistru se agravează: Ucraina nu mai poate asigura debitul minim

Situația hidrologică a Nistrului s-a agravat, iar autoritățile ucrainene nu mai pot asigura debitul minim de apă menținut până acum, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților afectate din Ucraina, informează Ministerul Mediului. Anunțul a fost făcut de Ministerul Mediului al Republicii Moldova, marți, 29 septembrie, după o ședință extraordinară a Comisiei Nistrene.

Conform ministerului, în unele localități din Ucraina, aprovizionarea cu apă se face deja conform unui program, pe ore.

„Partea ucraineană ne-a informat despre imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lac, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților deja afectate. Debitul minim menținut până la moment nu mai poate fi asigurat, având în vedere că volumul natural de apă care intră în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk este de 27 m3/s în ultimele 2 săptămâni”, a menționat instituția.

Creșterea nivelului apei în lac și, implicit, majorarea deversărilor către Republica Moldova depind de precipitațiile din partea superioară a bazinului hidrografic al Nistrului.

Ministerul Mediului a precizat că autoritățile din Republica Moldova și Ucraina mențin dialogul pe acest subiect. Comisia Nistreană urmează să se întrunească din nou dacă vor apărea noi circumstanțe, pentru a analiza situația și eventualele soluții.

Care este situația pe Nistru

Potrivit Guvernului, nivelul apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk a coborât sub pragul critic de 111 metri, față de aproximativ 121,5 metri în condiții normale. La stația de captare de la Cosăuți, nivelul este de circa 2,16 metri, comparativ cu 2,67 metri în perioada în care debitul evacuat din lac era de 60 m³/s. În ultimele 24 de ore, la Cosăuți s-a înregistrat o scădere de aproximativ 23 de centimetri.

Maia Sandu a precizat că, din cauza nivelului scăzut al Nistrului, în câteva localități din Ucraina apa este deja furnizată după un program. Șefa statului a atras atenția și asupra situației de pe Prut, unde debitul evacuat a fost redus la 14 m³/s. Potrivit ei, mai sunt 72 de centimetri până la nivelul la care apa nu va mai putea fi evacuată prin sistemul hidrotehnic.

Pe 29 septembrie, președinta Maia Sandu a solicitat Guvernului, primăriilor și instituțiilor responsabile să pregătească stațiile de captare și să identifice surse alternative, pentru a preveni o criză de apă. Șefa statului a avertizat că seceta a dus la scăderi „dramatice” ale nivelului apei atât în Nistru, cât și în Prut. Potrivit ei, există riscul ca situația din această toamnă să se repete „an de an”, din cauza schimbărilor climatice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: