Externe

Moldova, prima țară care semnează cu UE un parteneriat în domeniul securității și apărării. Anunțul făcut de la Bruxelles

Ana-Maria Dolghii
| 21 mai, 2024
15:15

Republica Moldova și Uniunea Europeană au semnat un Partenerariat în domeniul Securitate și Apărare. Documentul a fost semnat pe 21 mai, la Bruxelles, de prim-ministrul Dorin Recean și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell. Astfel, Republica Moldova a devenit prima țară care are un astfel de parteneriat cu UE.

Într-un mesaj pe rețelele de socializare, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a făcut anunțul despre semnarea Parteneriatului în domeniul Securității și Apărării dintre Uniunea Europeană și Moldova.

„Moldova este prima țară care a semnat un Parteneriat în domeniul Securității și Apărării cu UE. Acest parteneriat va spori reziliența țării. Aceasta ne va permite să abordăm împreună provocările comune în materie de securitate, să ne eficientizăm angajamentul și să explorăm noi domenii de cooperare”, a comunicat Josep Borell pe contul său X.

Documentul a fost semnat de premierul Dorin Recean și Josep Borrell.

Moldova is the first country to sign a Security & Defence Partnership with the EU.

This partnership will enhance the country’s resilience.

It will allow to jointly address common security challenges, make our engagement more effective and explore new areas of cooperation. pic.twitter.com/LXFurbs6oa

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) May 21, 2024

La rândul său, Dorin Recean a salutat semnarea parteneriatului.

„Nu există un mecanism mai bun pentru a asigura pacea și stabilitatea cetățenilor Republicii Moldova decât aderarea la UE. Pe măsură ce ne apropiem de acest obiectiv, consolidăm reziliența țării noastre în fața provocărilor cu care ne confruntăm. Asta înseamnă că vom spori alinierea țării noastre la Politica Externă și de Securitate Comună a UE, vom consolida asistența pentru sectorul apărării prin intermediul Instrumentului European pentru Pace și vom contribui mai activ la pacea și securitatea europeană. Alături de Uniunea Europeană, Moldova devine mai puternică și mai rezistentă, atât din punct de vedere politic, cât și economic, și ne bucurăm să vedem aceeași deschidere din partea statelor membre. Alături de Uniunea Europeană, viitorul Republicii Moldova este unul mai competitiv, mai pașnic și mai sigur”, a declarat oficialul, citat într-un comunicat publicat de Guvern.

Întrevederi cu liderii UE

Precizăm că, înainte de semnarea Parteneriatului, Dorin Recean și Josep Borrell au avut o întrevedere. Guvernul de la Chișinău a anunțat că parcursul european al Republicii Moldova, consolidarea capacităților în domeniul apărării și alinierea la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene au fost printre principalele subiecte abordate de către cei doi oficiali.

De asemenea, prim-ministrul Recean s-a întâlnit și cu președintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit Guvernului de la Chișinău, politicienii au discutat despre eurointegrarea Moldovei și securitatea regională. Totodată, oficialii au mai vorbit despre amenințările hibride, atacurile cibernetice și acțiunile de dezinformare lansate de Federația Rusă în țara noastră, alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive internaționale, precum și asistența oferită în cadrul Instrumentului European pentru Pace.

După întrevederea cu Dorin Recean, Charles Michel a publicat un mesaj de solidaritate cu Republica Moldova.

„Cu premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, am discutat despre procesul de integrare al Republicii Moldova și despre eforturile de reformă pe cale spre UE. UE va continua să sprijine reziliența Republicii Moldova în lupta împotriva amenințărilor hibride din ce în ce mai mari ale Rusiei de a submina progresul țării. Semnarea de astăzi a parteneriatului UE-Moldova în domeniul securității și apărării reprezintă un pas concret în apropierea Moldovei de UE. Locul Moldovei este în UE și suntem ferm alături de dumneavoastră”, a scris președintele Consiliului European pe X.

With Moldova PM @DorinRecean discussed Moldova’s integration process and its reform efforts on the EU path.

EU will continue to support Moldova’s resilience in its fight against Russia’s increasing hybrid threats to undermine the country’s progress. The signing of the EU-Moldova… pic.twitter.com/eqqXNuzZ6S

— Charles Michel (@CharlesMichel) May 21, 2024

***

Amintim că, pe 21 mai, premierul Recean se află la Bruxelles. Șeful Guvernului conduce delegația națională la cea de-a 8-a reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Din delegația oficială a Republicii Moldova fac parte Cristina Gherasimov, Mihai Popșoi, Oleg Serebrian, Dumitru Alaiba, Andrei Spînu, Veronica Mihailov-Moraru, Victor Parlicov și Alexei Buzu.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Acord de Parteneriat în domeniul Securității și Apărării, borrell, bruxelles, Moldova, recean, semnat, top, UE

Știri similare

Viață

UE va permite exportul fără taxe a șapte produse agricole din Moldova

Viață

Percheziții la rețeaua lui Șor: transferuri din Rusia continuau chiar în timpul descinderilor (UPDATE)

Justiție

CC: candidații la funcția de judecător constituțional scapă de Vetting, dar lista de sancțiuni a SIS rămâne valabilă

Ana-Maria Dolghii
| 18 septembrie, 2025
16:54

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile o serie de sesizări cu privire la aspecte-cheie ale numirii judecătorilor CC, dar și persoane asociate măsurilor restrictive internaționale. Înalta Curte a decis că judecătorii CC pot deține funcția două mandate consecutive și nu a găsit temei pentru introducerea unei verificări obligatorii (vetting) sau pentru crearea unor comisii independente de selectare a candidaților. De asemenea, Curtea Constituțională a considerat legală includerea cetățenilor Republicii Moldova în lista subiecților asociați sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Precizările au fost făcute de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă din 18 septembrie.

Numirea judecătorilor CC

Procedura de numire a judecătorilor CC a fost contestată anterior de deputatul neafiliat Gaik Vartanean. Una dintre principalele sesizări se referea la norma legală care permite judecătorilor Curții Constituționale să dețină această funcție timp de două mandate. Autorul sesizării susținea că această prevedere subminează independența judecătorilor.

Totuși, Curtea Constituțională a avut o altă opinie. Domnica Manole a spus că, în decizia sa, instanța a subliniat că Constituția stabilește că judecătorii constituționali sunt numiți pentru un mandat de șase ani, dar nu prevede o limitare expresă a numărului de mandate, ca în cazul altor funcții înalte.

„Curtea a constatat că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod numirea unui judecător pentru al doilea mandat afectează independența judecătorilor. Mai mult, Curtea a reținut că durata mandatului judecătorilor constituționali nu coincide cu durata mandatului autorităților politice care au competența să-i numească în funcție, aceasta reprezentând o garanție suplimentară pentru independența lor. Prin urmare, dispoziția legală care permite două mandate pentru funcția de judecător constituțional nu contravine Constituției”, a menționat președinta CC.

Au fost respinse, de asemenea, cererile privind introducerea prin lege a obligativității unui concurs public pentru selectarea judecătorilor constituționali, crearea unei comisii de selecție independente și implementarea procedurii de vetting pentru candidați. Înalta Curte consideră că Constituția atribuie în mod clar competențe de numire celor trei autorități competente — Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii — și nu obligă legislatorul să introducă asemenea proceduri.

„Cu privire la vetting-ul judecătorilor constituționali, Curtea a reținut că, deși în alte state vetting-ul judecătorilor constituționali a fost considerat ca având un scop legitim, obligativitatea acestuia nu decurge din prevederile Constituției Republicii Moldova invocate de autorul sesizării”, a spus Manole.

Cu privire la interzicerea ex-membrilor de partid să devină judecători CC, Curtea Constituțională a făcut trimitere la poziția Comisiei de la Veneția, subliniind că apartenența la un partid în trecut nu trebuie să constituie un obstacol, cu condiția ca magistratul să înceteze orice activitate politică înainte de depunerea jurământului.

Amintim că, în iunie, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii au numit cinci din cei șase judecători noi ai Curții Constituționale. Trei dintre dintre aceștia sunt magistrați ai Înaltei Curți cărora le expirau mandatele. Anterior, NM a relatat cine a intrat în componența „nou-veche” a Curții Constituționale, ce acuzații au înaintat societatea civilă și opoziția autorităților și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Lista SIS

În cadrul briefing-ului, Domnica Manole a comunicat că obiecțiile formulate față de Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale au fost, de asemenea, declarate inadmisibile. Reclamanții au contestat procedurile și criteriile de includere a persoanelor fizice sau juridice pe lista subiecților afiliația sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate, invocând încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la un proces echitabil.

„Curtea a subliniat că includerea pe listă nu echivalează cu o acuzație penală sau cu o sancțiune, ci reprezintă o măsură preventivă de securitate. Curtea a observat că persoanele vizate au putut contesta ordinul Serviciului de Informații și Securitate de includere în listă în fața instanțelor de judecată, fapt care dovedește că dreptul la un proces echitabil poate fi exercitat, conform garanțiilor din Codul administrativ”, a declarat Domnica Manole.

Potrivit ei, autorii obiecțiilor nu au demonstrat modul în care normele contestate le-ar afecta alte drepturi. Aceasta a subliniat că o simplă enumerare a articolelor Constituției, fără argumente clare, nu constituie o critică veritabilă, iar Curtea nu-i poate substitui, în acest sens, pe autori.

În plus, președinta Curții Constituționale a menționat că prevederile contestate ale legii nu încalcă accesul la justiție, principiul nediscriminării sau prezumția de nevinovăție, deoarece nu sunt sancțiuni penale, ci măsuri preventive de securitate. Conform ei, Curtea nu a putut la o analiză în fond pe baza criticilor formulate, deoarece autorii nu au prezentat argumentele de rigoare.