Jardan Cristian / Facebook

Moldova s-a alăturat declarației de condamnare a participării Rusiei la Bienala de la Veneția. Jardan: „Un mesaj de solidaritate cu Ucraina”

Republica Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia au semnat miercuri, 6 mai, o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția – una dintre cele mai prestigioase expoziții de artă din lume. Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Cristian Jardan, care a numit documentul un „mesaj de solidaritate” cu Ucraina.

Cristian Jardan, care se află la Veneția, a transmis într-un mesaj pe Facebook că a semnat declarația comună alături de omoloagele sale din Ucraina, Estonia, Lituania și Polonia.

Este un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece printr-un război brutal. Cultura nu poate fi separată de realitatea în care trăim. Atunci când un stat atacă o altă țară, distruge vieți, patrimoniu, memorie și identitate, prezența sa pe marile scene culturale internaționale nu poate fi tratată ca o normalitate”, a menționat ministrul Culturii.

Bienala de la Veneția este una dintre cele mai importante și prestigioase manifestări culturale din lume, dedicată în principal artei contemporane. Expoziția internațională de artă organizată o dată la doi ani, unde țări din întreaga lume își prezintă artiștii în pavilioane naționale.

În luna martie, organizatorii Bienalei de la Veneția au anunțat că Rusia va participa din nou la expoziție, pentru prima dată de la declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei în 2022. Decizia organizatorilor de a permite revenirea Rusiei la eveniment a declanșat un val de critici, iar Comisia Europeană a avertizat că ar putea suspenda grantul acordat bienalei pentru o perioadă de trei ani, în valoare de 2 milioane de euro. În acest context tensionat, juriul bienalei a decis să excludă Rusia și Israel din competiția pentru premii, după care și-a prezentat demisia.

Potrivit Meduza, pavilionul Rusiei la Bienala de la Veneția va fi accesibil exclusiv publicului profesionist — inclusiv jurnaliștilor și criticilor de artă — timp de trei zile, între 6 și 8 mai. Pe 9 mai, când expoziția se deschide publicului larg, pavilionul va fi închis și va putea fi văzut doar din exterior.

Agenția pentru cultură a Comisiei Europene a transmis organizatorilor o scrisoare în care susține că permiterea participării Rusiei la expoziție încalcă sancțiunile UE împotriva statului rus și pune sub semnul întrebării angajamentul lor față de valorile Uniunii Europene. Într-o altă scrisoare, adresată Guvernului Italiei, Comisia Europeană arată că bienala ar putea beneficia de faptul că Rusia acoperă costurile participării artiștilor săi la expoziție — situație care, în opinia instituției, poate fi interpretată drept „sprijin economic indirect”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

golosarmenii.am

Moscova, nemulțumită de apropierea Armeniei de UE, își recheamă ambasadorul de la Erevan pentru „consultări”

Ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Copîrchin, a fost rechemat la Moscova pentru consultări cu privire la „pașii întreprinși de conducerea armeană în direcția apropierii de Uniunea Europeană, care afectează cooperarea în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA)”. Anunțul a fost făcut de Ministerul rus de Externe, astăzi, 30 mai. Instituția nu a oferit alte detalii, notează Meduza.

Rechemarea unui ambasador pentru consultări este una dintre modalitățile prin care un stat își exprimă nemulțumirea în plan diplomatic. Măsura are rolul de a semnala o răcire a relațiilor bilaterale, deoarece, în absența ambasadorului, reprezentarea diplomatică este asigurată de un însărcinat cu afaceri interimar, ale cărui atribuții sunt mai limitate.

Precizăm că, în ultimii ani, Armenia s-a apropiat tot mai mult de Uniunea Europeană, ceea ce a tensionat relațiile cu Rusia. Moscova critică frecvent conducerea de la Erevan și, în special, pe premierul Nikol Pașinian.

Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni, pe fondul apropierii alegerilor parlamentare armene, care vor fi organizate pe 7 iunie. Partidul „Contractul Civic”, condus de Pașinian, se află pe primul loc în intențiile de vot, conform sondajelor.

În mai, oficiali ruși au avertizat că Rusia ar putea opri livrările preferențiale de petrol și gaze către Armenia. În același timp, Rosselkhoznadzor a interzis, în decurs de câteva zile și invocând motive sanitare și fitosanitare, importul în Rusia al mai multor produse armenești, inclusiv flori, legume, căpșuni și apa minerală „Jermuk”.

Totodată, pe 29 mai, președinții Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului au semnat o declarație comună prin care au cerut organizarea, în cel mai scurt timp, a unui referendum în Armenia privind aderarea la Uniunea Europeană sau menținerea statutului de membru al Uniunii Economice Eurasiatice. Potrivit semnatarilor, pregătirile Erevanului pentru aderarea la UE generează „riscuri semnificative pentru securitatea economică” a statelor membre ale UEEA.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: