Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova va avea în 2026 un radar de ultimă generație? Nosatîi: va detecta inclusiv dronele

Republica Moldova va achiziționa un radar modern, de ultimă generație, capabil să detecteze inclusiv dronele care survolează spațiul aerian al țării. Potrivit ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, noul radar urmează să fie livrat la începutul anului 2026, iar operaționalizarea este planificată pentru primul semestru al aceluiași an.

„Radarul nou este de ultima generație și va spori considerabil capacitățile de detectare a pericolului din spațiul aerian, inclusiv și dronele”, a precizat oficialul pe 3 decembrie. 

Întrebat despre cele 20 de milioane de euro oferite de Uniunea Europeană pentru consolidarea apărării, ministrul Apărării a precizat că fondurile vor fi utilizate inclusiv pentru achiziția unor sisteme antiaeriene. „Suntem în proces de identificare a unui contract pentru achiziția sistemelor de apărare antiaeriană. (…) Aceste sisteme sunt la o cerință foarte mare, vor fi sisteme noi, respectiv, ele trebuie să fie produse, nu poți să te duci să le iai, să le aduci acum în Moldova. Respectiv, după semănarea contractului, livrarea durează de obicei un an și jumătate, două ani”, a precizat oficialul.

Referindu-se la îngrijorările populației privind survolarea teritoriului Republicii Moldova, Nosatîi a menționat că riscurile persistă atât timp cât la hotar continuă războiul din Ucraina. „Atât timp cât avem război la hotar, atât timp cât avem o țară agresoare care duce un război în Ucraina, pericolul de survolare a spațiului aerian posibil să fie ca o intenție directă sau ca un efect colateral al războiului. De aceea, rog cetățenii să fie prudenți, să nu se apropie de aceste obiecte, iar la depistar – să informeze organele abilitate. Noi vom continua să achiziționăm și să obținem toate acele sisteme necesare pentru a proteja pacea și siguranța cetățenilor”, a mai declarat ministrul Apărării.

Potrivit oficialului, sistemul național de apărare antiaeriană dispune în prezent de aproximativ 20 de radare de generații diferite, cu capacități tehnice corespunzătoare perioadelor în care au fost produse. „Cu achizițiile noi, am obținut capacități mai bune și ultimile cazuri de survolarea spațiului aerian, după cum am menționat, au fost monitorizate de sistemele noastre din dotare”, a menționat Nosatîi.

Reamintim, la sfârșitul anului 2023, autoritățile de la Chișinău au adoptat Strategia securității naționale a Republicii Moldova pentru următorii șase ani. Potrivit documentului, unul din obiectivele urmărite este „consolidarea credibilității strategice a Republicii Moldova prin asigurarea creșterii graduale a alocărilor bugetare pentru apărarea națională, cu scopul de a atinge nivelul de 1% din Produsul Intern Brut (PIB) în cursul deceniului curent”. În ultimii 10 ani, sectorul apărării primea de la bugetul de stat o alocație de aproximativ 0,3% din PIB. În 2023, suma a crescut până la 0,5%, iar în 2024 a ajuns la 0,65% din PIB.

Incidente recente de survol în spațiul aerian al Moldovei

Cel mai recent caz de survol neautorizat al spațiului aerian al Republicii Moldova a fost înregistrat pe data de 29 noiembrie, în contextul unui nou atac masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei. Două drone au survolat ilegal nordul țării, iar în consecință autoritățile au închis temporar spațiul aerian.

Incidentul a venit la doar trei zile după ce, pe 25 noiembrie, șase drone au pătruns ilegal în spațiul aerian al țării noastre. Una dintre ele – de producție rusească și marcată cu simbolul „Z”, folosit de armata rusă în războiul din Ucraina și interzis în Moldova – s-a prăbușit în nordul țării. MAE de la Chișinău a condamnat „încălcarea gravă a spațiului aerian”, inclusiv prăbușirea dronei pe acoperișul unei case din Cuhureștii de Jos, raionul Florești. Autoritățile au calificat incidentul drept „un risc major pentru siguranța cetățenilor” și l-au convocat pe ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, pentru explicații.

Ozerov fusese chemat la MAE și pe 20 noiembrie, după ce în ajun, pe 19 noiembrie, alte două drone au survolat ilegal teritoriul Republicii Moldova – tot pe fondul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Și atunci, ca și pe 26 noiembrie, Chișinăul i-a înmânat o notă de protest. De fiecare dată, diplomatul rus a contestat acuzațiile, afirmând că nu au fost prezentate probe care să demonstreze că dronele ar fi de origine rusească.

Președinta Maia Sandu a avertizat, pe 2 decembrie, după ședința Consiliului Național de Securitate, că dronele care au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova reprezintă un pericol real atât timp cât războiul dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei continuă. Șefa statului a condamnat tentativele de manipulare și dezinformare lansate în spațiul public de unii politicieni și a dat asigurări că autoritățile lucrează nu doar la depistarea dronelor, ci și la consolidarea capacității de apărare a spațiului aerian al Republicii Moldova.

Precizăm că, în perioada 2023–2024, autoritățile moldovene au deschis opt cauze penale privind survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Comisie de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Propunerea unui deputat PAS: membri – și jurnaliști de investigație

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Dinu Plîngău, a anunțat că va propune crearea unei comisii de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Potrivit deputatului, membrii comisiei ar trebui să fie nu doar deputați, ci și jurnaliști de investigație, precum și delegați ai Centrului Național Anticorupție (CNA) și ai Serviciului Fiscal de Stat. Plîngău a menționat că inițiativa sa, pe care o va propune pe 2 iulie, a fost susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.

Plîngău a declarat că, în timpul unei discuții cu președintele Parlamentului, a venit cu inițiativa de a crea o comisie de anchetă pe activitatea întreprinderilor de stat.

„După mine, trebuie de lucrat pe trei dimensiuni: angajări, profitabilitatea acestora și situația întreprinderilor aflate în procedura de insolvabilitate. Membri ai Comisiei să fie nu doar deputați din toate fracțiunile, dar și jurnaliști de investigație, cât și delegați de la CNA și FISC. Domnul Grosu a susținut inițiativa. (…) Trebuie să facem curat în întreprinderi, iar curățenia să fie maxim de transparentă”, a comunicat Plîngău pe o rețea de socializare, adăugând că va propune crearea comisiei în ședința plenară din 2 iulie.

***

Amintim că, pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a solicitat verificarea tuturor întreprinderilor de stat pentru a se stabili modul în care sunt utilizați banii publici. De asemenea, a îndemnat Serviciul Fiscal de Stat și CNA să verifice legalitatea acțiunilor, „indiferent de partid, rudenie sau alte legături”, precizând că orice sumă obținută abuziv trebuie returnată statului. Detalii AICI.

Solicitarea a venit după ce întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal în ultimele zile. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI

Ulterior, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la întreprindere fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată în iunie 2025 și ar fi fost plătită cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI

Pe 30 iunie, în spațiul public au apărut critici privind remunerarea secretarei de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, de peste 2 milioane de lei pentru activitatea în Consiliul de Observatori al Moldovagaz. În reacție, Novac a declarat că nivelul plăților nu este stabilit de ea și că a fost aprobat încă din 2014, iar încercările de reducere au fost blocate de Gazprom, acționarul majoritar. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: