publika.md

Moldova va fi împărțită în 5 regiuni și 10 districte. Ce se va întâmpla cu Chișinău, Găgăuzia și Transnistria?

Până în 2030, raioanele din Moldova ar putea fi comasate în cinci regiuni sau zece raioane. Acest lucru este stipulat în Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030, elaborată de Cancelaria de Stat. Documentul a fost aprobat în cadrul ședinței Executivului din 15 martie.

Districtele vor fi înlocuite cu cinci regiuni

Prima variantă de reorganizare a administrației publice locale de nivelul doi (raioane) prevede că raioanele vor fi înlocuite de regiuni. În același timp, în document se menționează că regiunile vor fi create ca regiuni de dezvoltare deja existente în baza Legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Autorii consideră că aceasta este cea mai bună reorganizare tehnică.

Structura propusă a regiunilor este următoarea:

1) Regiunea administrativă Nord: municipiul Bălți, raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei și Soroca;
2) regiunea administrativă centrală: raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Ungheni;
3) regiunea administrativă Sud: Basarabeasca, raioanele Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă și Taraclia;
4) Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia;
5) municipiul Chișinău.

Autorii documentului consideră că această abordare va schimba caracterul autorităților locale de nivelul al doilea în direcția administrației regionale, cu un accent predominant pe dezvoltarea socio-economică a regiunii. Pe termen scurt, se propune păstrarea atribuțiilor care revin în prezent autorităților publice locale de nivelul doi. Dar responsabilitățile legate de gestionarea învățământului preuniversitar și a serviciilor de asistență socială nu au fost încă clarificate.

Finanțarea regiunilor va fi aceeași ca în sistemul de finanțare a autorităților publice locale introdus în 2015 pentru a determina veniturile noilor regiuni. Toate criteriile utilizate pentru distribuirea impozitelor și pentru calcularea transferului de echilibrare se bazează pe populație, pe suprafața unității administrativ-teritoriale și pe valoarea impozitelor colectate în teritoriu.

Raioanele vor fi înlocuite de zece districte

O structură alternativă a autorităților publice locale de nivelul al doilea, care ar putea crește eficiența prin reducerea numărului de personal și îmbunătățirea cooperării între structurile descentralizate ale Cancelariei de Stat, ar consta în zece districte.

O astfel de structură ar arăta în felul următor:

1) district Bălți: raioanele Bălți,  Fălești, Glodeni, Rîșcani și Sîngerei;
2) district Căușeni: raioanele Căușeni, Novoaneni și Ștefan-Vodă;
3) district Cahul: raioanele Cahul, Cantemir și Taraclia;
4) district Edineț: raioanele Edineț, Briceni, Dondușeni și Ocnița;
5) district Hîncești: raioanele Hîncești, Basarabeasca, Cimișlia și Leova;
6) district Orhei: raioanele Orhei, Rezina, Șoldănești și Telenești;
7) district Soroca: raioanele Soroca, Drochia și Florești;
8) district  Ungheni: raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni;
9) Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia;
10) Municipiul Chișinău.

În acest scenariu, distribuția funcțiilor este aproape neschimbată. Agenția pentru Dezvoltare Regională și Consiliile pentru Dezvoltare Regională ar continua să funcționeze. Se așteaptă ca reorganizarea să reducă într-o anumită măsură costurile administrative. În plus, aceasta va concentra personalul cel mai calificat din structurile existente într-o nouă structură consolidată și va atrage alți candidați prin faptul că posturile vor fi mai atractive.

Autorii documentului menționează că alegerea între cele două scenarii de reorganizare va trebui făcută de guvern – odată ce documentul principal va fi adoptat.

De menționat că raioanele de pe malul stâng al Nistrului (Transnistria), care nu se află sub controlul autorităților constituționale, nu sunt menționate în ambele proiecte de reorganizare a autorităților locale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: