yasteq.com

Moldova va rămâne fără 5G în următorii doi ani. Motivele pentru care licitația a fost amânată

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) nu planifică nici în 2023 să scoată la licitaţie benzile de frecvență 5G. Sunt concluziile portalului Mold-street.com, cu referire la Programul de elaborare a actelor normative ale ANRCETI pentru anul 2023, în care sunt specificate şi concursurile pentru eliberarea licențelor pentru utilizarea frecvențelor.

Astfel, deși la sfârșitului anului 2021 ANRCETI planifica, pentru 2022, organizarea concursului pentru eliberarea licențelor de utilizare a frecvențelor radio din patru benzi de frecvențe, inclusiv și cele pentru comunicații mobile de generația a 5-a (5G), planurile instituției s-au schimbat.

De notat că Programul de management al spectrului de frecvențe radio pentru anii 2021-2025, aprobat de Guvernul Chicu în 2020, recomanda ca până pe 30 iunie 2022, autoritatea de reglementare să elaboreze și să consulte public aprobarea documentelor de concurs privind eliberarea licențelor pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio din benzile de frecvență 700 MHz și 3600 MHz, adică 5G.

Autoritățile sperau să încaseze circa 100 milioane euro, dar deocamdată concursul pentru licențe nu a mai fost anunțat.

Concursul se amână

Anul trecut însă Cabinetul de miniștri a decis să prelungească, până în al doilea trimestru al 2024, termenul de pregătire a concursului pentru valorificarea frecvențelor necesare implementării rețelelor de comunicații mobile de generația a 5-a (5G).

Astfel, concursul pentru benzile de frecvență 700 MHz și 3600 MHz care urma să se desfăşoare în septembrie 2022, a fost prelungit cu 2 ani, ceea ce în opinia autorităţilor „va oferi o perioadă suficientă de timp pentru depășirea constrângerilor în procesul de valorificare a acestor resurse de spectru pentru benzile de frecvență 5G”.

Printre motivele invocate de Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale pentru a extinde termenul cu 2 ani se numără scăderea puterii de cumpărare a populației urmare a crizei economice; rata mică de penetrare a telefoanelor mobile compatibile 5G (<5-7%) și prețul relativ înalt al telefoanelor mobile compatibile 5G (peste 500 euro, în raport cu circa 200 euro – prețul mediu al terminalelor 4G comercializate pe piața Republicii Moldova), dar și altele.

MIDR susţine că pentru a decide amânarea licitaţiei a luat în considerație și opinia consolidată a Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC, a Asociației Investitorilor Străini, și a furnizorilor de comunicații electronice mobile – Moldcell, Orange Moldova și Moldtelecom.

***

De precizat că antenele 5G au servit drept motiv de răspândire a unor teorii conspiraționiste, undele dintre ele care făceau legătura cu virusul COVID-19. Știrile false au fost remarcate nu doar în Republica Moldova, ci și în alte țări.

5G este un risc pentru sănătate?

5G utilizează benzi de frecvență cunoscute pentru care autoritățile din domeniul sănătății au emis avize.

Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) stabilesc limite de expunere de la 0 la 300 GHz. OMS a concluzionat că expunerea legată de rețelele fără fir și de utilizările acestora nu provoacă efecte adverse cunoscute asupra sănătății populației dacă expunerea este sub limitele recomandate.
Sub pragurile definite de OMS, agentiile de sănătate internaţionale şi naţionale sunt aliniate la siguranţa frecvenţelor radio folosite în telefonie.

În Europa, Comitetul pentru riscuri emergente și noi (SCHEER) a emis un aviz în februarie 2015: „Conform rezultatelor cercetării ştiinţifice actuale, nu se stabilesc efecte adverse asupra sănătatii dacă expunerea rămâne sub nivelurile stabilite de standardele în vigoare”.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: