Tudor Mardei | NewsMaker

Moldova vrea să aprofundeze relațiile cu statele din Caucaz și Asia Centrală, în ciuda preocupărilor legate de drepturile omului? Popșoi: Țin de treburile interne

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că autoritățile naționale intenționează să aprofundeze relațiile economice cu țările din Caucaz și Asia Centrală, menționând că Republica Moldova are o „viziune comună” și „împărtășește aceleași valori” cu acestea. Totodată, referitor la încălcările drepturilor omului în cele două regiuni, oficialul a spus că aceste aspecte țin de treburile interne și că nu ar fi „corect”, din punct de vedere diplomatic, ca Republica Moldova să indice altor state ce trebuie să facă. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 25 martie a emisiunii „Новая неделя с Анатолием Голя” de la TV8.

Mihai Popșoi a declarat că piețele din Caucaz și Asia Centrală sunt importante pentru Republica Moldova și că autoritățile intenționează să dezvolte relațiile economice cu acestea. El a subliniat în mod special Kazahstanul, menționând există potențial „foarte mare” pentru exporturile moldovenești spre această țară, dar și oportunități de atragere a investițiilor.

Vom lucra. Avem relații foarte bune cu toți prietenii noștri care împărtășesc valorile noastre, care împărtășesc abordarea relațiilor internaționale bazată pe forța dreptului, nu pe dreptul forței — abordare pe care, după cum vedem, o împărtășește Federația Rusă (…). Iar cu prietenii noștri din Asia Centrală și din Caucaz vom fi foarte bucuroși să cooperăm. (…) Pentru că, din nou, avem o înțelegere și viziune comună și împărtășim aceleași valori”, a declarat Mihai Popșoi.

Moderatorul emisiunii a remarcat că în Asia Centrală și Caucaz se înregistrează încălcări ale drepturilor omului. El l-a întrebat pe ministru dacă discută subiectul cu autoritățile statelor din aceste regiuni.

Regula fundamentală în diplomație este să nu te amesteci în treburile interne ale altor țări. Avem relații politice foarte bune și relații bazate pe încredere. Noi nu salutăm faptul ca alte state să ne spună cum să conducem și cum să punem în aplicare voința cetățenilor. (…) Prin urmare, nu este chiar corect, din punct de vedere diplomatic, să le indicăm altora ce să facă. (…) Trebuie, în primul rând, să avem grijă de Republica Moldova atunci când vorbim despre treburile interne. Și, în primul rând, ne preocupăm ca drepturile omului să fie respectate la noi și ca instituțiile democratice să se dezvolte”, a răspuns diplomatul.

Precizăm că organizații internaționale precum Human Rights Watch, Amnesty International și Freedom House semnalează că situația drepturilor omului în Asia Centrală și Caucaz rămâne una fragilă. În statele din Asia Centrală, ONG-urile semnalează menținerea unor regimuri autoritare, caracterizate prin restricții severe asupra libertății de exprimare, reprimarea opoziției și limitarea activității societății civile. În Caucaz, situația este mai diversă: în timp ce Armenia înregistrează progrese moderate, Georgia este evaluată ca fiind în regres democratic, iar Azerbaidjanul este criticat pentru intensificarea represiunii împotriva jurnaliștilor și activiștilor. Per ansamblu, rapoartele din 2025 indică o tendință regională de restrângere a libertăților civile și de consolidare a controlului politic asupra instituțiilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: