PDG Fruits/imagine simbol

Moldova vrea să-și crească producția de energie regenerabilă cu circa 6%. Licitația pentru construcția unor centrale eoliene – lansată

Ministerul Energiei a lansat pe 19 decembrie licitația pentru construcția centralelor eoliene cu o capacitate totală de 170 MW cu obligația instalării sistemelor de stocare a energiei de 44 MWh. Anunțul a fost publicat pe pagina web oficială a instituției și în Monitorul Oficial.

Această licitație marchează o premieră pentru Republica Moldova prin includerea componentei de stocare, cu scopul de a crește flexibilitatea, fiabilitatea sistemului energetic național și creșterea curbei de generare de energie electrică”, a transmis Ministerul Energiei într-un comunicat.

Potențialii investitori vor putea solicita clarificări până la data de 1 februarie 2026, iar ofertele vor putea fi depuse între 16 februarie și 31 martie. Totodată, la data de 29 ianuarie 2026 va fi organizată conferința investitorilor, în cadrul căreia vor fi puse în discuție prevederile documentației de licitație și a procedurii de licitație.

Se vor considera câștigătoare ofertele cu cel mai mic preț față de prețul plafon de 1,44 lei și nu depășesc capacitatea cumulativă de 170 MW. Centralele electrice vor fi construite în baza schemei de sprijin „preț fix/primă variabilă”.

Implementarea acestor licitații va contribui la creșterea ponderii energiei regenerabile cu 5,8% în atingerea obiectivului național de 30% energie din surse regenerabile până în anul 2030. Împreună cu prima licitație de 165 MW, energia eoliană va acoperi aproximativ 11,4% din acest obiectiv”, a menționat ministerul.

Conform instituției, se estimează că noile investiții vor determina reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu peste 1,4 milioane tone de CO₂, echivalentul emisiilor anuale produse de aproximativ 310 000 de autoturisme.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE va acorda Ucrainei un sprijin financiar de €90 mlrd, însă tentativa de a folosi activele rusești înghețate a eșuat

Liderii UE nu au reușit, în timpul ultimului summit al Consiliului European din acest an, să convină asupra unui mecanism de finanțare a Ucrainei din activele rusești înghețate în Europa. Cu toate acestea, în urma reuniunii, care a durat 16 ore, politicienii au decis acordarea un sprijin financiar în valoare de 90 de miliarde de euro, printr-un împrumut garantat de bugetul Uniunii Europene, la care contribuie fiecare stat-membru, relatează BBC.

Decizia de a acorda Ucrainei sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro pentru anii 2026–2027 a fost aprobată”, a scris președintele Consiliului European, Antonio Costa, pe rețelele sociale, în noaptea de 18 spre 19 decembrie.

Costa nu a precizat de unde vor proveni aceste fonduri, însă în proiectul textului concluziilor summit-ului se menționează că banii vor fi obținuți prin împrumuturi de pe piețele de capital, garantate de bugetul UE.

Decizia a fost luată după discuții îndelungate privind detaliile tehnice ale unui credit bazat pe activele rusești înghețate. Cu toate acestea, liderii europeni nu au reușit să ajungă la hotărârea de a folosi activele rusești. Doi diplomați, cărora le-a fost garantat anonimatul, au explicat pentru Reuters că acest lucru s-a dovedit a fi prea complicat din punct de vedere politic.

Am trecut de la salvarea Ucrainei la salvarea aparențelor, cel puțin pentru cei care au insistat asupra folosirii activelor înghețate”, a spus un diplomat european.

Conform planului inițial, finanțarea Ucrainei urma să fie realizată din rezervele rusești. Se preconiza că Ucraina va primi o parte din aceste fonduri sub formă de credit, pe care s-ar fi obligat să-l ramburseze abia după ce Rusia ar fi plătit despăgubiri pentru invazie, pagubele căreia sunt deja estimate la peste jumătate de trilion de dolari.

Însă mai multe state membre s-au opus acestui plan încă de la început. Pe lângă liderii Ungariei, Slovaciei și Cehiei, considerați a fi pro-ruși, îndoieli privind oportunitatea utilizării activelor rusești înghețate au fost exprimate de Italia și, mai ales, de Belgia, unde se află depozitarul Euroclear, în care sunt păstrate 193 de miliarde din cele 210 miliarde de euro din fondurile înghețate ale Kremlinului în Europa.

Financial Times, care face trimitere la oficiali familiarizați cu mersul negocierilor, scrie că Belgia a cerut garanții ample pentru acoperirea oricăror riscuri financiare legate de credit, ceea ce i-a determinat pe alți lideri să respingă aceste condiții.

Singura alternativă la gajarea activelor înghețate a fost un împrumut la nivelul întregii Uniuni Europene, însă acesta necesita aprobare unanimă, ceea ce părea nerealist, având în vedere poziția mai multor state.

În cele din urmă, a fost adoptată o decizie care i-a mulțumit pe opozanții inițiativei. În proiectul textului deciziei summit-ului se precizează că Ungaria, Slovacia și Cehia, care nu doreau să participe la finanțarea Ucrainei, nu vor aloca bani.

Un alt diplomat european a declarat pentru Reuters că acest lucru poate fi considerat o victorie a prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban.

Orban a obținut ceea ce își dorea: niciun credit bazat pe reparații. Și acțiuni din partea UE fără participarea Ungariei, Cehiei și Slovaciei”, a spus interlocutorul agenției de presă.

În același timp, potrivit documentului, guvernele statelor-membre UE și Parlamentul European vor continua să lucreze la crearea unui credit pentru Ucraina, care va fi bazat pe activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a explicat că împrumutul în valoare de 90 de miliarde de euro va fi fără dobândă, iar Ucraina va trebui să îl ramburseze doar în cazul în care va primi despăgubiri din partea Rusiei. „După cum știți, noi, europenii, am decis deja vinerea trecută să înghețăm activele rusești și să le menținem înghețate până când Rusia va plăti despăgubiri”, a adăugat liderul german.

Friedrich Merz, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care pledau pentru folosirea activelor rusești înghețate, au spus că lucrul principal este ca Ucraina să primească finanțarea, nu modul în care aceasta este acordată.

Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro pentru următorii doi ani. În condițiile în care Donald Trump a întrerupt ajutorul american, Europa rămâne singurul sponsor al rezistenței împotriva agresiunii militare ruse. Cu toate acestea, UE nu dispune de fonduri suplimentare, dar are la dispoziție 210 miliarde de euro în active valutare rusești, înghețate după declanșarea invazie la scară largă.

Anume pe baza gajării acestor fonduri, UE plănuia să acorde Ucrainei un credit fără dobândă în valoare de 90 de miliarde de euro, precum și să ramburseze avansul de 50 de miliarde de dolari, acordat cu un an în urmă de țările G7.

Anterior, Rusia a amenințat cu un răspuns dur la orice încercare a UE de a-i confisca rezervele valutare. Totuși, capacitățile sale sunt limitate. Kremlinul poate confisca active europene private de pe teritoriul său, însă acestea sunt deja blocate printr-un decret al lui Vladimir Putin. Perspectivele de a scoate aceste fonduri în UE sunt neclare, iar majoritatea investițiilor au fost demult trecute la pierderi. În plus, Rusia nu are unde să dea în judecată UE la nivel statal.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: