Moldoveni, despre aderarea la UE: „O să trăim ca europenii. O să fim în rând cu lumea”

Mai mulți moldoveni care au rude în diasporă spun că susțin parcursul european al Republicii Moldova pentru că astfel țara noastră va ajunge «în rând cu lumea». Ei au vorbit despre despărțirea de cei dragi și speranța că aceștia vor reveni acasă, în cazul în care Moldova va adera la UE, într-o serie de interviuri.

«Dacă vor adăuga la pensii și la salarii, ei toți vor veni înapoi în Moldova și vor lucra acasă, lângă copii», a menționat o femeie.

«O să fie mai bine, o să trăim ca europenii, ca lumea civilizată. O să fim în rând cu lumea», a declarat o altă persoană intervievată în stradă.

Unii cetățeni consideră că apropierea de Uniunea Europeană este singura cale de dezvoltare a țării.
«Dacă ne-am pornit spre Europa, trebuie să mergem spre Europa. Nu alergăm după bine, alergăm după oameni cumsecade care nu te asupresc, îți dau voie să trăiești așa cum vrei tu și te ajută cu ce pot», a subliniat un bărbat.

«Lumea s-a deprins înainte cu Rusia, cred că o să fie gazul ieftin, dar nu o să mai fie. Ce a fost nu va mai fi, așa că trebuie să fim cu Europa! Vreau să văd Moldova mai bogată, să putem ajuta și noi țări străine», a concluzionat un alt bărbat.

Interviurile sunt realizate în cadrul proiectului InfoTrust Alliance — Moldova, implementat de GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal de Externe al Germaniei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„O problemă complicată“. Munteanu, întrebat cum vede dialogul cu regiunea transnistreană

Candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, a spus că dialogul cu regiunea transnistreană și reglementarea conflictului reprezintă „o problemă complicată”. „Nu s-a rezolvat de 30 și ceva de ani, așa că Guvernul nostru, care nu este nici măcar învestit, nu poate să o rezolve peste noapte, dar deja lucrăm în acest sens”, a adăugat Munteanu. Declarațiile au fost făcute în dimineața zilei de 31 octombrie, înainte de ședința Parlamentului, la ședința Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.

În timpul ședinței, Munteanu a fost întrebat cum vede dialogul cu regiunea transnistreană și reglementarea conflictului.

„E o problemă complicată. (…) Nu s-a rezolvat de 30 și ceva de ani, așa că Guvernul nostru, care nu este nici măcar investit, nu poate să o rezolve peste noapte, dar deja lucrăm în acest sens. (…) Vom rezolva această situație în mod constructiv, pașnic, nu este vorba de intervenții militare sau ceva de genul acesta, forțate. Deocamdată se lucrează tehnic prin Birou, lucrăm cu partenerii noștri, în primul rând cu Uniunea Europeană. Sigur că am vrea să rezolvăm și cu partenerii… cu Statele Unite. Evident că ne-am dori cu toții… și eu, ca cetățean al Republicii Moldova, care mă duceam la Tiraspol când eram școlar, aș vrea ca partea transnistreană să devină integral și plenipotențiar parte a țării, a Republicii Moldova”, a răspuns Munteanu.

Întrebat dacă formatul 5+2 va fi păstrat sau dezvoltat, candidatul a răspuns: „Eu nu prea văd formatul acesta să fi lucrat acum. Eu cred că acum s-a creat o nouă situație și va trebui să ne regândim la toate formatele existente până acum”.

Menționăm că, în timpul ședinței Comisiei juridice pentru numiri și imunități, a fost dat aviz pozitiv proiectului de hotărâre pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului și acordarea votului de încredere Guvernului, precum și proiectului de hotărâre pentru aprobarea listei ministerelor.

Începând cu ora 10:00, candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, urmează să prezinte în fața deputaților Republicii Moldova programul său de guvernare și echipa pe care o propune. La final, el va solicita votul de încredere al parlamentarilor.

delfi.lv

Parlamentul Letoniei a decis să se retragă din Convenția de la Istanbul privind protecția femeilor împotriva violenței

Parlamentul Letoniei a votat, pe 30 octombrie, pentru un proiect de lege privind retragerea țării din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută și sub numele de Convenția de la Istanbul. În termen de zece zile, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, trebuie fie să semneze proiectul de lege, fie să îl retrimită legislativului pentru reexaminare. În timpul adoptării documentului, aproximativ 5 000 de persoane s-au adunat în fața clădirii Parlamentului leton, protestând împotriva denunțării convenției. Unii au acuzat autoritățile letone că „copiază Rusia”, întrucât Moscova nu a semnat convenția din 2011 elaborată de Consiliul Europei, relatează Delfi.lv.

Potrivit sursei citate, susținătorii retragerii din Convenție consideră că aceasta divizează societatea și că violența domestică poate fi combătută și fără tratate internaționale. Oponenții ieșirii țării din Convenție au subliniat că un asemenea pas ar putea restrânge drepturile omului și ar putea afecta negativ imaginea internațională a Letoniei.

Ambasadele Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Islandei, Irlandei, Țărilor de Jos, Norvegiei, Poloniei, Sloveniei, Spaniei, Suediei, Elveției și Marii Britanii, acreditate la Riga, și-au exprimat deja îngrijorarea în legătură cu retragerea Letoniei din Convenția de la Istanbul. Într-o scrisoare adresată deputaților letoni, diplomații au subliniat că această convenție reprezintă cel mai cuprinzător cadru juridic menit să prevină și să combată toate formele de violență împotriva femeilor și violența domestică, inclusiv protecția împotriva violului, hărțuirii sexuale, persecuției și violenței online. Diplomații au remarcat că documentul a contribuit la schimbări pozitive în legislația și politicile naționale, precum și la consolidarea cooperării internaționale în lupta împotriva violenței asupra femeilor.

Dacă președintele Rinkēvičs va semna proiectul de lege, Letonia va deveni prima țară din Uniunea Europeană care se retrage din Convenția de la Istanbul. Anterior, acest lucru a fost făcut de Turcia. Totodată, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Lituania, Slovacia și Armenia au semnat documentul, dar nu l-au ratificat niciodată.

Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul încă din 2017, însă a ratificat-o abia în 2022.

screenshot

„M-aș fi dus ministru al Agriculturii”. Slusari, despre condițiile în care ar fi acceptat funcția, deși nu i s-a propus

Fostul deputat și ex-director al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, susține că nu i s-a propus să facă parte din următorul cabinet de miniștri, însă ar fi acceptat să devină ministru al Agriculturii doar dacă s-ar fi creat anumite condiții în acest sens. „Trebuie să fie un guvern pro-european, care înțelege, în același timp, interesul național și nu aleargă pentru a pune bife în negocierile cu UE”, a comunicat Slusari. Totodată, el a spus că viziunile sale în agricultură „sunt diametral opuse” modelului propus acum. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii RealPolitik, la NewsMaker.

În timpul emisiunii, Slusari a spus că nu știe cât de corectă a fost decizia de a lăsa ministrul agriculturii din Guvernul Recean și în „Guvernul Munteanu”. „Am văzut că sunt multe pretenții din partea unor asociații. Ei au dorit ca această întrebare să fie coordonată cu ei. (…) Mi se pare că dacă domnul Munteanu, dacă ar fi avut timp, ar fi căutat o altă candidatură. (…) Eu cred că sunt câțiva oameni în țară care au experiență și ar fi putut fi miniștri ai agriculturii”, a adăugat el.

În continuare, Slusari a spus că nu i s-a propus să facă parte din componența noului cabinet de miniștri, însă a precizat în ce condiții ar fi acceptat această funcție.

„Eu niciodată nu am fugit de responsabilitate și niciodată nu am alergat după funcții. Dacă s-ar fi creat condiții, ar fi fost echipa care mi s-ar fi potrivit, aici trebuie să fie un guvern pro-european, care înțelege, în același timp, interesul național și nu aleargă pentru a pune bife în negocierile cu Uniunea Europeană. (…) Dacă ar fi fost un asemenea guvern… viziunile mele în agricultură sunt diametral opuse față de modelul propus acum… și dacă acest model ar fi fost aprobat, eu m-aș fi dus ministru al agriculturii. (…) Ei și mai departe vor, după cum văd în program și în componența guvernului, să continuă aceeași practică în agricultură. Pe mine nimeni nu m-a sunat, nu m-a întrebat, dar singur n-am să mă impun niciodată”, a comunicat Slusari.

Amintim că, în mai 2025, Slusari declara că este dispus să ocupe funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare într-un guvern pro-european, după alegerile parlamentare din toamnă.

***

Pe 31 octombrie, candidatul desemnat la funcția de premier, Alexandru Munteanu, va cere votul de încredere al deputaților. El se va prezenta în Parlament împreună cu cei care ar urma să facă parte din noul cabinet de miniștri și va prezenta programul de guvernare. Pe 28 octombrie, Alexandru Munteanu a prezentat lista tuturor miniștrilor care ar urma să facă parte din viitorul cabinet. Potrivit acesteia, opt miniștri din Guvernul Recean și-ar putea păstra funcțiile. Munteanu a prezentat și „programul de Activitate al Guvernului „UE, Pace, Dezvoltare””.

Tudor Mardei | NewsMaker

NM Espresso: PAS pregătește măsuri nepopulare, Dodon a declarat despre «capturarea instituțiilor de stat», iar la Chișinău a fost reținut directorul unui liceu

Parlamentul: vicepreședinți și comisii

Întreaga conducere a Parlamentului din legislatura precedentă și-a păstrat funcțiile și în noul legislativ: după alegerea liderului PAS, Igor Grosu, în funcția de președinte al Parlamentului, deputații i-au ales ca vicepreședinți pe Doina Gherman (PAS) și Vlad Batrîncea (PSRM).

Opoziția a insistat ca numărul vicepreședinților să fie de cel puțin trei, însă majoritatea parlamentară a decis să se limiteze, ca și înainte, la doi.

Deputații au format, de asemenea, 12 comisii permanente. Șapte dintre ele vor fi conduse de reprezentanți ai partidului PAS: comisiile juridică, economică, pentru integrare europeană, pentru politică externă, pentru cultură etc. Alte cinci comisii au revenit opoziției, inclusiv cea pentru agricultură, care va fi condusă de un reprezentant al «Partidului Nostru».

Totodată, deputatul PAS Dinu Plîngău și liderul «Partidului Nostru», Renato Usatîi, s-au certat din cauza posturilor în comisiile parlamentare. Plîngău a declarat că este «ciudat» să fie numit Usatîi, «în spatele căruia se află dosare penale», vicepreședinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Usatîi i-a răspuns acuzându-l pe Plîngău de manipulare dat fiind că toate dosarele împotriva lui au fost închise.


Guvernul: vot de încredere și program

Astăzi, candidatul la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, va prezenta Parlamentului componența și programul noului Guvern. După cum a declarat pentru NM deputatul PAS Radu Marian, noile fețe din executiv sunt rezultatul «muncii de echipă» a partidului PAS și a lui Munteanu. În special, candidatul la funcția de ministru al economiei a fost propus de Munteanu, iar cel la funcția de ministru al finanțelor — de PAS.

Marian a mai menționat că PAS și Guvernul pregătesc adoptarea unor măsuri nepopulare, dar necesare «pentru dezvoltarea țării». Rezultatele acestora, potrivit lui Marian, «nu vor fi vizibile imediat», însă el este convins că cetățenii Republicii Moldova își vor păstra încrederea în partidul de guvernământ.

Între timp, programul guvernamental ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri — la fel ca și componența executivului, din care mai mult de jumătate sunt membri ai fostului cabinet.

Dacă va reuși noul premier să producă o «minune economică» și să aducă țara la standarde europene, aflați în noul episod al emisiunii RealPolitik cu Daria Slobodcicova.


PSRM despre «capturarea instituțiilor statului»

Partidul Socialiștilor intenționează, între timp, să propună deputaților adoptarea unei declarații privind «capturarea instituțiilor de stat», inclusiv a Curții Constituționale, a Comisiei Electorale Centrale, a Procuraturii Generale și a sistemului judecătoresc, a declarat liderul PSRM Igor Dodon.

El a îndemnat opoziția să sprijine această declarație pentru a acționa «cu un front comun pentru eliberarea statului și restabilirea independenței instituțiilor care trebuie să servească nu politicienilor, ci cetățenilor».


Sandu la Paris

Președinta Maia Sandu, aflată la Forumul Păcii de la Paris, s-a întâlnit cu prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian. Cei doi au discutat despre protejarea democrației, combaterea amestecului extern și a dezinformării, convenind să facă schimb de experiență în domeniul protecției suveranității naționale.


Vânzarea activelor Lukoil

Concernul rus Lukoil intenționează să vândă activele externe către Gunvor Group, companie fondată de omul de afaceri Ghenadi Timcenko, apropiat de Kremlin. Este posibil ca tranzacția să includă și activele Lukoil din Republica Moldova.

Fostul premier moldovean Ion Sturza consideră că «această tranzacție nu este altceva decât o schemă menită să ocolească sancțiunile internaționale».


Transnistria

Așa-numita rmn va continua cooperarea cu Rusia în domeniul educației. Tiraspolul și Moscova vor elabora un plan de activități comune pentru anul 2026, iar profesorii din regiunea transnistreană își vor perfecționa calificarea la Universitatea Pedagogică din Nijni Novgorod.


Reținerea directorului unui liceu

CNA a reținut directorul unui liceu din Chișinău, suspectat de abuz de serviciu, delapidare și corupție. Ministrul Educației, Dan Perciun, comentând această informație, a declarat că «fără sancțiuni reale nu vor exista schimbări», dar a subliniat că majoritatea angajaților din învățământ sunt, totuși, oameni onești.


În memoria Doinei și a lui Ion Aldea-Teodorovici

În Republica Moldova a fost comemorată memoria Doinei și a lui Ion Aldea-Teodorovici. Acum 33 de ani, artiștii au murit într-un accident rutier. Maia Sandu a numit creația lor «imnuri ale generației care a redescoperit libertatea», iar Igor Grosu a spus că piesele lor «au unit inimile românilor din întreaga lume».


Agenda zilei, 31 octombrie:

  • 10:00 — Ședința Parlamentului;
  • 11:30 — Veaceslav Ioniță va prezenta analiza economică «Creditele ipotecare».

(VIDEO) Dodon trăiește în stat capturat/ PAS pregătește măsuri „nepopulare”/ Botgros vrea o „limbă curată”

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Radu Marian: PAS va lua decizii „nepopulare” în actualul mandat
— Dodon se plânge că „trăim într-un stat capturat” și anunță prioritățile PSRM
— Escrocherii de peste două milioane de lei: o tânără din Ucraina, reținută
— Inițiativele deputaților: de la sport până la „eliberarea” țării
— Împărțirea comisiilor a stârnit nemulțumiri în rândul opoziției
— Directoarea liceului „Gheorghe Asachi”, reținută de ofițerii Anticorupție
— Opoziția a vrut 4, guvernarea 2: Cine sunt vicepreședinții Parlamentului?
— Lukoil a decis cui vinde activele sale internaționale
— A fost survolat spațiul aerian al țării? Răspunsul autorităților
— Plahotniuc se plânge că nu are suficient timp pentru a-și analiza dosarul
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Подписывайтесь на наш Telegram-канал @newsmakerlive. Там оперативно появляется все, что важно знать прямо сейчас о Молдове и регионе.



Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: