Moldovenii cu pașapoarte biometrice vor călători mai ușor prin România în Spațiul Schengen. Precizările Poliției de Frontieră

Deținătorii de pașapoarte biometrice din Republica Moldova vor putea intra mai ușor în țările din Spațiul Schengen prin România, odată cu aderarea acesteia la Schengen, programată pentru 1 ianuarie 2025. Potrivit Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, acest pas va aduce multiple beneficii cetățenilor moldoveni, inclusiv creșterea mobilității, dezvoltarea turismului și sprijinirea integrării europene a țării.

„Eliminarea controalelor la frontiera dintre România și celelalte țări din Spațiul Schengen va facilita călătoriile cetățenilor moldoveni în scopuri turistice, educaționale sau de afaceri. De asemenea, acest eveniment reprezintă un pas simbolic și organizatoric important pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova”, a precizat Poliția de Frontieră.

Autoritățile au subliniat că aderarea României și Bulgariei la Schengen nu va genera schimbări majore în regulile de trecere a frontierei moldo-române. Totuși, ar putea fi introduse unele controale suplimentare, ceea ce ar prelungi timpul de așteptare la punctele de trecere, mai ales în perioadele aglomerate.

Amintim că, pe 12 decembrie, Consiliul Uniunii Europene a aprobat eliminarea controalelor la frontierele interne pentru România și Bulgaria. Începând cu 1 ianuarie 2025, cele două țări vor face parte integral din Spațiul Schengen.

România și Bulgaria, membre ale Uniunii Europene și NATO, au deschis granițele maritime și aeriene în martie 2024, în urma unui acord parțial cu Austria, care inițial se opunea extinderii Schengen. Negocierile pentru deschiderea granițelor terestre au continuat pe tot parcursul anului 2024, iar acordul final a fost obținut în decembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul a votat: Liuba Șova și Nicolae Roșca rămân la CC încă 6 ani. Cum au răspuns, întrebați dacă apără interesele PAS

Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost numiți de Parlament în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată, pe 26 iunie, cu votul a 54 de deputați. Înainte de vot, mai mulți parlamentari le-au adresat întrebări candidaților. Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost întrebați în ce măsură procedura de numire va contribui la întărirea imaginii Curții Constituționale, „ținând cont de faptul că patru din șase membri sunt numiți de exponenții partidului de guvernare”, precum și cum explică „faptul că deciziile Curții Constituționale din ultimii ani sunt tot mai des considerate în societate ca fiind asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Deputata neafiliată Olesea Stamate a întrebat-o pe Liuba Șova în ce măsură această procedură de numire „va contribui la întărirea imaginii CC și încrederii cetățenilor în imparțialitatea judecătorilor, ținând cont de faptul că patru din șase jucători constituționali sunt în aceste zile numiți de exponenții partidului de guvernare, mai mult decât atăt – în ultimele luni de mandat parlamentar”.

„Aceste argumente sunt la baza sesizării unui deputat, nu o să-i dau numele aici. (…) Competența puterii legislative de a numi doi judecători este una constituțională. (…) Al doilea aspect, în 2019, actuala componență a fost numită de un parlament, care avea o componență la acea perioadă. Durata de mandat a parlamentului cu durata de mandat de judecător de Curtea constituțională nu coincide. De aceea, numirile din 2019 nu pot fi speculate sau nu pot fi formulate că au avut o tentă politică. (…) Componența Parlamentului din perspectiv conotației politice este apanajul poporului. (…) Eu cred că noi trebuie să avem încredere în popor”, a comunicat Liuba Șova.

Deputata socialistă Ivanna Koksal i-a întrebat pe Liuba Șova și Nicolae Roșca cum explică „faptul că deciziile CC din ultimii ani tot mai des sunt considerate în societate ca și asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Liuba Șova a respins declarațiile deputatei și a spus că există o situație în care Înalta Curte, ca urmare a unei sesizări din partea opoziției, a acceptat cererea.

„Curtea Constituțională nu este o echipă de fotbal și nu joacă pentru cineva sau împotriva cuiva. De fiecare dată îmi asum votul când ridic mâna pentru sau împotrivă. N-am votat nicio hotărâre favorabilă vreunui partid. Am votat hotărâri care rezultă din normele constituționale”, a spus la rândul său Nicolae Roșca.

„Ei vin cu fel de fel de aberații, vin să ne provoace, ca să avem dispersări în societate”, a declarat deputatul PAS Ion Babici, ca reacție la mai multe întrebări din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Într-un final, candidatura Liubei Șova a fost susținută de 54 de deputați PAS, iar 15 deputați comuniști și socialiști au votat contra. Doi deputați ai BCS și trei deputați neafiliați nu au participat la vot. Candidatura lui Nicolae Roșca a fost susținută de 54 de deputați PAS, în timp ce 13 deputați BCS au votat contra. Trei deputați BCS și trei deputați neafiliați nu au votat.

Amintim că Liuba Șova și Nicolae Roșca au fost numiți, în 2019, de către Guvern în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Liuba Șova este jurist și, mai bine de 20 de ani, a fost lector în cadrul catedrei de Drept Constituțional și Drept Administrativ a Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova. Nicolae Roșca este doctor în drept, conferențiar universitar și are experiență academică de peste 30 de ani. În perioada anilor 2016 – 2019, Nicolae Roșca a fost șef al Departamentului Drept Privat al Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. 

Pe 19 iunie, CSM a anunțat că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. În nota informativă publicată, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

Tot pe 19 iunie, premierul Dorin Recean a anunțat că Domnica Manole și Sergiu Litvinenco sunt candidaturile Guvernului pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională. După Guvern, și Parlamentul și-a anunțat candidații pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională, propunându-i pe actualii membri ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca.

Pe 23 iunie, opt organizații ale societății civile au publicat o adresare către Parlament și Guvern cu privire la procesul de numire a judecătorilor Curții Constituționale. Semnatarii au menționat „transparența redusă” a legislativului și executivului în procesul de selecție a magistraților, subliniind aparenta lipsă a intențiilor de a desfășura consultări publice sau dezbateri. „Singura instituție care a respectat în continuare principiile transparenței a fost Consiliul Superior al Magistraturii, care a publicat dosarele candidaților și a oferit timp societății pentru a transmite comentarii, prelungind procedura de selecție în contextul existenței unui singur pretendent”, au declarat aceștia.

Pe 24 iunie, Domnica Manole și Sergiu Litvinenco au fost numiți, de către Guvern, judecători la Curtea Constituțională.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: