Andrei Mardari / NewsMaker

Monica Babuc ar putea prelua funcția de directoare a Institutului Cultural Român din Chișinău

Monica Babuc, fostul ministru al Culturii în timpul guvernării controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc, ar putea prelua funcția de directoare a Institutului Cultural Român din Chișinău, potrivit mai multor surse ale publicației Libertatea

Babuc urmează să fie audiată, miercuri, 29 martie, în Comisiile de cultură şi de politică externă din Senatul României pentru funcția de directoare a Institutului Cultural Român din Chișinău, potrivit mai multor surse Libertatea din ICR și MAE.

Oficial, propunerea a fost făcută de președintele ICR, Liviu Sebastian Jicman, și aprobată de Ministerul Culturii și de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Neoficial, spun sursele Libertatea din cadrul Institutului Cultural, Babuc a fost propusă de PSD.

„Potrivit înțelegerii la nivel de coaliție, funcția de director al ICR Chișinău revine PSD, partid care s-a gândit să facă o afacere politică din această numire și astfel a propus-o pe Monica Babuc, o apropiată a oligarhului fugar Plahotniuc”, explică sursele ziarului.

Scopul ar fi ca social-democrații să-și crească scorul electoral în Republica Moldova cu ajutorul capitalului și influenței politice ale fostei ministre.

Mai multe surse din ICR au declarat pentru Libertatea că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis MAE român un mesaj în care își exprimă rezervele cu privire la propunerea Monicăi Babuc pentru șefia ICR Chișinău. MAE și Administrația Prezidențială din Moldova nu au răspuns încă solicitărilor de a comenta existența mesajului Maiei Sandu către autoritățile românești”, se arată în articol.

NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Președinției cu privire la informația care face trimitere la președinta țării Maia Sandu.

Cine este Monica Babuc

Monica Babuc a fost, în Republica Moldova, ministru al culturii  (mai 2013-iulie 2017), ministru al educației, culturii și cercetării (iulie 2017-iunie 2019) și vicepreședinte al Parlamentului moldovean (iunie 2019-decembrie 2020). A ocupat și fotoliul de deputată în două mandate (2014-2015, 2019-2021). Toate aceste funcții au fost obținute cu sprijinul Partidului Democrat din Moldova (PDM), formațiune în care s-a înscris în 2010. În 2015, Babuc a candidat la alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului, obținând 2,17% din voturi.

După fuga lui din 2019, Babuc, care anterior fusese și vicepreședintă a PDM, a preluat conducerea interimară a formațiunii politice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Creditele se scumpesc? Expert, după ce BNM a majorat rata de bază la 9%: „O pastilă amară” pentru economie

Creditele s-ar putea scumpi din nou în Republica Moldova, după ce Banca Națională (BNM) a majorat, pe 17 septembrie, rata de bază de la 7,5% la 9% pe an, pentru a tempera creșterea prețurilor. Expertul economic Adrian Lupușor susține că măsura îi poate afecta atât pe cei care au contractat credite, cât și pe cei care intenționează să se împrumute. Potrivit lui, impactul asupra pieței creditelor ar trebui să fie mai redus, deoarece băncile nu se confruntă cu o insuficiență de lichidități.

Prin decizia de astăzi, BNM a stabilit rata la creditele overnight la 11%, la operațiunile repo – la 9,25%, iar la depozitele overnight – la 7%.

Normele rezervelor obligatorii au fost menținute la 18% pentru mijloacele atrase în lei și în valută neconvertibilă și la 26% pentru cele atrase în valută liber convertibilă.

De ce a fost majorată rata de bază

BNM explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste. Acestea vin, potrivit BNM, atât din exterior, pe fondul scumpirii resurselor energetice, produselor alimentare și materiilor prime, cât și din interiorul țării, unde consumul este susținut de creșterea veniturilor populației.

Inflația anuală a ajuns în august la 6,96%, în creștere cu 0,62 puncte procentuale față de iulie. Nivelul depășește limita superioară a intervalului urmărit de BNM. Ținta inflației pe termen mediu este de 5%, cu o marjă de 1,5 puncte procentuale în ambele direcții.

Prin majorarea ratei de bază, BNM urmărește diminuarea presiunilor inflaționiste, stimularea economisirii în defavoarea consumului și readucerea inflației în intervalul urmărit de banca centrală.

Banca centrală se așteaptă la presiuni inflaționiste mai mari în ultimul trimestru din 2026 și în prima jumătate a anului 2027. Printre riscuri se numără scumpirea energiei și alimentelor, ajustarea tarifelor reglementate, producția agricolă, consumul, investițiile și deficitul bugetar.

Expert: „O pastilă amară” pentru economie

Expertul economic Adrian Lupușor consideră că decizia BNM este în concordanță cu măsurile luate de băncile centrale din regiune, în contextul creșterii presiunilor inflaționiste.

„La o inflație de circa 7% la moment, care riscă să urce la 9-10% în viitorul apropiat, majorarea ratei de bază este acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm economiei pentru a evita o inflație și mai mare”, a explicat Lupușor.

Potrivit expertului, bugetul de stat ar putea fi cel mai afectat, deoarece Guvernul se împrumută de la bănci pentru a finanța deficitul bugetar, iar costurile acestor împrumuturi vor crește.

Măsura îi poate afecta și pe cei care au credite sau intenționează să contracteze împrumuturi. Lupușor estimează însă că efectul asupra pieței creditelor va fi mai redus, deoarece băncile nu se confruntă cu o lipsă de lichidități.

„Deci, problema nu este la banca centrală, ci în expunerea economiei naționale la fenomene inflaționiste, cuplate cu un deficit bugetar riscant de mare și dezechilibre majore în balanța de plăți care ne face extrem de expuși șocurilor inflaționiste din afară. Ce va urma? Cred că ne așteaptă o anumită perioadă de stagflație (creștere economică aproape de zero, cuplată cu creșterea inflației), dar care ar trebui să se stabilizeze deja în a doua jumătate a anului viitor”, susține Adrian Lupușor.

El consideră că politica monetară trebuie să rămână independentă și orientată spre stabilizarea inflației. În paralel, Guvernul ar trebui, spune expertul, să reducă deficitul bugetar și să promoveze industrializarea focusată pe creșterea valorii adăugate, productivității și exporturilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: