Monica Babuc ar putea prelua funcția de directoare a Institutului Cultural Român din Chișinău

Monica Babuc, fostul ministru al Culturii în timpul guvernării controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc, ar putea prelua funcția de directoare a Institutului Cultural Român din Chișinău, potrivit mai multor surse ale publicației Libertatea

Babuc urmează să fie audiată, miercuri, 29 martie, în Comisiile de cultură şi de politică externă din Senatul României pentru funcția de directoare a Institutului Cultural Român din Chișinău, potrivit mai multor surse Libertatea din ICR și MAE.

Oficial, propunerea a fost făcută de președintele ICR, Liviu Sebastian Jicman, și aprobată de Ministerul Culturii și de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Neoficial, spun sursele Libertatea din cadrul Institutului Cultural, Babuc a fost propusă de PSD.

„Potrivit înțelegerii la nivel de coaliție, funcția de director al ICR Chișinău revine PSD, partid care s-a gândit să facă o afacere politică din această numire și astfel a propus-o pe Monica Babuc, o apropiată a oligarhului fugar Plahotniuc”, explică sursele ziarului.

Scopul ar fi ca social-democrații să-și crească scorul electoral în Republica Moldova cu ajutorul capitalului și influenței politice ale fostei ministre.

Mai multe surse din ICR au declarat pentru Libertatea că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis MAE român un mesaj în care își exprimă rezervele cu privire la propunerea Monicăi Babuc pentru șefia ICR Chișinău. MAE și Administrația Prezidențială din Moldova nu au răspuns încă solicitărilor de a comenta existența mesajului Maiei Sandu către autoritățile românești”, se arată în articol.

NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Președinției cu privire la informația care face trimitere la președinta țării Maia Sandu.

Cine este Monica Babuc

Monica Babuc a fost, în Republica Moldova, ministru al culturii  (mai 2013-iulie 2017), ministru al educației, culturii și cercetării (iulie 2017-iunie 2019) și vicepreședinte al Parlamentului moldovean (iunie 2019-decembrie 2020). A ocupat și fotoliul de deputată în două mandate (2014-2015, 2019-2021). Toate aceste funcții au fost obținute cu sprijinul Partidului Democrat din Moldova (PDM), formațiune în care s-a înscris în 2010. În 2015, Babuc a candidat la alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului, obținând 2,17% din voturi.

După fuga lui din 2019, Babuc, care anterior fusese și vicepreședintă a PDM, a preluat conducerea interimară a formațiunii politice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Pe teritoriul Republicii Moldova vor fi constituite sub 2 000 de secții de votare pentru alegerile parlamentare din această toamnă. Iar peste hotare ar putea fi deschise mai multe secții de votare decât la scrutinele electorale precedente. Precizările au fost făcute de președinte Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, în cadrul ediției din 7 iunie a emisiunii „Punctul pe azi” de la TVR Moldova.

Noi am făcut deja solicitările către autoritățile publice locale ca să vină cu anumite propuneri. În special am atras atenția acolo unde numărul de alegători depășește acel număr admis, dacă avem mai mult de 3 000 de alegători și este o marjă de 10% în care putem accepta încă numărul de alegători, dar acolo unde este depășit am recomandat autorităților locale să vină cu un alt număr de secții de votare. Deci, să mărească acolo unde este cazul. Și invers: acolo unde avem 31 de voturi, 61 de voturi, că am făcut o estimare, și este posibil, deci nu sunt distanțe foarte mari, să fie optimizate aceste secții de votare. Suntem în comunicare cu autoritățile, avem răspunsurile de la o parte din acestea. Și cred că vor fi tot sub 2 000 de secții în țară”, a declarat Angelica Caraman.

Președinta CEC a menționat că, peste hotare, numărul secțiilor de votare ar putea fi mărit, dat fiindcă prezența la vot a înregistrat o dinamică ascendentă la ultimele scrutine electorale.

Evident că aritmetica arată o majorare. Respectiv, analizăm fiecare secție și acolo unde avem totuși la fel un număr mare de alegători, pentru ca să creăm condițiile corespunzătoare, vom veni cu anumite majorări a numărului de secții de votare”, a adăugat ea.

Amintim că pentru alegerile prezidențiale din 2024 – au fost constituite 1 987 de secții de votare pe teritoriul Republicii Moldova, iar 234 – în străinătate.

Alegerile parlamentare din acest an vor avea loc pe 28 septembrie.

Cetățenii Republicii Moldova care în perioada votării se vor afla în SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea de Sud, Australia sau Noua Zeelandă pot opta pentru votul prin corespondență. Persoanele care doresc să voteze folosind servicii poștale/de curierat trebuie să se înregistreze obligatoriu până la jumătatea lunii august. Cum vă puteți înregistra, aflați aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: