Viorel Morari
Максим Андреев, NewsMaker

Morari i-a adresat o scrisoare publică lui Stoianoglo și îi cere demisia. Replica PG: „La mulți ani!”

Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari, i-a adresat o scrisoare publică actualului procuror general, Alexandr Stoianoglo. În cadrul acesteia, Morari îl acuză că ar proteja interesele anumitor politicieni și grupuri de interese și îi cere demisia din fruntea instituției. În replică, reprezentanții PG i-au urat lui Morari „La mulți ani!”.

Într-o scrisoare publicată pe 14 septembrie, Viorel Morari acuză PG de „protecționism” în raport cu anumiți politicieni și grupuri de interese. Morari a enumerat 5 dosare de interes public, cum ar fi cel al deportării profesorilor turci, cazul „Bahamas”, cazul „kuliok”, jaful din sistemul bancar, precum și anunțarea în căutare internațională a lui Vladimir Plahotniuc.

„De ceva timp, instituția Procuraturii nu are investigații de rezonanță și nici nu cred că va avea în scurt timp. În ultimele luni am asistat la o protecție necontenită a unor politicieni din partea unei instituții care se prezumă „independentă”. Regret să constat că principalele eforturi ale Dvs în această funcție sunt îndreptate spre acțiuni de protecționism ale unor politicieni și grupuri de interese”, scrie Morari, adresându-se lui Stoianoglo.

La final, Morari amintește că Curtea Constituțională a constatat că procedura prin care Stoianoglo a fost numit în fruntea PG a fost declarată neconstituțională.

„De ce nu Vă dați demisia de onoare? Așa ar fi făcut o persoană care cu adevărat respectă cetățenii acestei țări”, a mai scris Morari.

Solicitată să comenteze acuzațiile lui Viorel Morari, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Maria Vieru, ne-a comunicat că „Procuratura Generală îl felicită pe procurorul suspendat cu ocazia zilei de naștere și-i urează La Mulți Ani!”.

Amintim că Viorel Morari a preluat conducerea PA în 2016. În aprilie 2019, acesta a demisionat. În toamna lui 2019, procurorul general interimar Dumitru Robu l-a întors pe Morari în fruntea PA. La sfîrșitul lui 2019, după ce conducerea PG a fost preluată de Alexandr Stoianoglo, Morari a reluat investigațiile în dosarul finanțării ilegale a PSRM, precum și dosarul din 2016, privind coruperea a 14 deputați din PCRM.

Stoianoglo a dispus inițierea unor verificări în cadrul PA și a PCCOCS. La finalul acestora, Stoianoglo a anunțat că în cadrul PA au fost depistate încălcări grave ale legislației: rețineri, arestări și percheziții nejustificate, interceptări și urmăriri ilegale, tergiversarea unor dosare.

În ianuarie 2020, Morari a fost acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu și indicarea unor date false în documentele oficiale. Potrivit anchetatorilor, Morari ar fi apărat interesele lui Plahotniuc și a apropiaților din anturajul său de suspiciuni în dosarul jafului din sistemul bancare. În prezent, dosarul este pe rol la Judecătoria Buiucani.

Procuratura a inițiat și un al doilea dosar penal, în care Viorel Morari este bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: