IPN

Natalia Morari nu a fost lăsată să intre în România. Interdicția, valabilă până în 2030

Natalia Morari anunță că nu a fost lăsată să intre pe teritoriul României. Incidentul s-a produs la punctul de trecere a frontierei Albița. Jurnalista, care a candidat anterior la funcția de președinte al Republicii Moldova, susține că polițiștii de frontieră români i-au prezentat documente oficiale ce indică existența unei interdicții de intrare, valabilă până în anul 2030. Morari a făcut publice actele pe rețelele de socializare.

Potrivit actelor publicate, autoritățile române au aplicat interdicția de intrare în baza art. 106^3 din OUG 194/2002 privind regimul străinilor.  În decizia emisă se menționează că măsura interdicției este valabilă pe o perioadă de cinci ani, între 07.07.2025 – 06.07.2030, fiind justificată prin rațiuni ce țin de „ordine publică și securitate națională”.

Decizia poate fi atacată în termen de 10 zile la Curtea de Apel București, însă contestația nu suspendă refuzul de intrare.

Amintim că, la începutul lunii iulie 2025, presa din România și Republica Moldova a scris, pe surse, că Natalia Morari a fost interzisă în spațiul Schengen, alături de ex-premierul Vasile Tarlev și primarul capitalei, Ion Ceban. La acel moment, Natalia Morari declara că informația este „prea serioasă” pentru a fi comentată în lipsa unei confirmări oficiale. Ion Ceban a calificat măsura care îl viza drept o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova, în timp ce Vasile Tarlev a declarat că nu a fost informat cu privire la existența unei interdicții în acest sens.

Cine este Natalia Morari?

Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu dezvăluie ce a discutat cu secretarul de stat american Marco Rubio: „Noi suntem susținuți”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a oferit detalii despre discuțiile la nivel înalt pe care le-a avut cu secretarul de stat american Marco Rubio, în data de 13 februarie, în marja Conferința de Securitate de la München. Potrivit șefei statului, temele abordate au vizat sprijinul continuu al Statelor Unite pentru Chișinău în domeniile energetic, de apărare și securitate cibernetică. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Explicativ.

„Republica Moldova are o relație bună cu Statele Unite. Avem colaborare în domeniul energetic. De curând, Statele Unite au anunțat finanțare pentru un proiect important care conectează Republica Moldova cu România pe linia electrică de înaltă tensiune. Suntem interesați și avem alte proiecte, inclusiv pe Coridorul Vertical, care include România și Republica Moldova, prin care gazele din Statele Unite ajung în regiunea noastră. Evident, am discutat și alte elemente de colaborare”, a precizat președinta țării.

Șefa statului a subliniat că sprijinul american se extinde și asupra domeniului apărării și al securității cibernetice.

„Noi suntem susținuți și în domeniul apărării de către Statele Unite și avem sprijin și în ceea ce privește securitatea cibernetică. Ne dorim să continuăm această colaborare”, a adăugat Maia Sandu.

Referindu-se la mesajul transmis de Marco Rubio în fața liderilor europeni, președinta a apreciat că acesta reconfirmă importanța relației transatlantice.

„A fost un mesaj care a reconfirmat că relația transatlantică este importantă și pentru Statele Unite ale Americe. Cred că acesta este un mesaj foarte bun pentru noi”, a închiat Maia Sandu.

***

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu participă în perioada 13-14 februarie la Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. 

Șefa statului a susținut aseară, un discurs dedicate prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, din experiența trecută de către Republica Moldova.

În acest an, Conferința reunește aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Agenda reuniunii include discuții privind instabilitatea globală, provocările cu care se confruntă ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, conflictele regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice.

Prima ediție a conferinței pe probleme de securitate de la Munchen a avut loc în 1963, sub denumirea oficială ”Internationale Wehrkunde-Begegnung”, fiind instituită la inițiativa publicistului Ewald von Kleist. Încă de la început, conferința a fost dedicată problemelor care priveau relațiile transatlantice și provocările de securitate de pe mapamond.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: