Andrei Mardari / NewsMaker

Nesterovschi își vrea înapoi salariul de deputat. A atacat Parlamentul în judecată

Deputatul fugar Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare, a atacat Parlamentul Republicii Moldova la Curtea de Apel. Acesta solicită să i se achite salariul, indemnizațiile și compensațiile care i-au fost suspendate temporar, după ce a absentat de la ședințele plenare în 2023.

În mai 2023, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a emis o dispoziție prin care, începând cu aceiași lună, suspenda achitarea salariului, indemnizațiilor și compensațiilor pentru deputatul Alexandr Nesterovschi, din cauza absențelor de la ședințele plenare. Documentul consemna că achitarea plăților în cauză va fi suspendată până la reluarea activității legislative.

Astfel, Nesterovschi nu a primit salariu, indemnizații și compensații până în ianuarie 2024.

În martie 2024, Alexandr Nesterovschi a acționat în judecată Parlamentul, solicitând anularea dispoziției semnat de Igor Grosu și obligarea legislativului la achitarea salariului, indemnizațiilor și compensațiilor pentru perioada mai 2023 – ianuarie 2024. Pe 12 martie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, care a examinat cauza, a respins drept neîntemeiată solicitarea parlamentarului.

Document by Ana-Maria

Ulterior, Alexandr Nesterovschi, prin intermediul avocaților săi, a contestat decizia judecătorească la Curtea de Apel Centru.

Amintim că, pe 19 martie 2025, Alexandr Nesterovschi a fost condamnat de prima instanță la 12 ani de închisoare pentru corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Sentința a fost pronunțată în lipsa parlamentarului, care a dispărut cu puțin timp înainte ca instanța să-l condamne.

Pe 31 martie, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a declarat că Nesterovschi se află în regiunea transnistreană și că „Federația Rusă l-a ajutat să se eschiveze de la închisoare”. Potrivit șefului SIS, Nesterovschi a fost transportat cu un mijloc auto, cu numere diplomatice ale Federației Ruse, în regiunea transnistreană, care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Tot pe 31 martie, președinta Maia Sandu a spus că autoritățile de la Chișinău au cerut celor de la Tiraspol ca deputatul Alexandr Nesterovschi să fie predat malului drept. De cealaltă parte, Tiraspolul a spus că nu are informații despre aflarea lui Nesterovschi în Transnistria, în timp ce Ambasada Federației Ruse la Chișinău a catalogat informațiile privind implicarea sa în fuga deputatului drept „speculații provocatoare”.

Pe 10 iulie, în cadrul unei emisiuni televizate, Lilian Carp, deputat PAS și președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat că Nesterovschi ar fi părăsit regiunea transnistreană și s-ar afla în Federația Rusă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Ceban îi cere președintei să intervină pentru a clarifica interdicția în România: „Aveți responsabilitatea morală”

Primarul capitalei, Ion Ceban, a publicat un demers adresat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în care îi cere implicarea pentru clarificarea situației privind interdicția pe care a primit-o cu privire la intrarea în România și în tot spațiul Schengen.

Ceban sugerează că această interdicție ar putea fi o măsură politică menită „să influențeze” climatul electoral din Republica Moldova.

Totodată, edilul a declarat că deși au trecut aproape două luni, nu ar fi primit nicio decizie oficială din partea autorităților din România, în pofida cererilor juridice transmise pentru a obține explicații.

În acest context, având în vedere relațiile tradiționale de prietenie dintre Republica Moldova și România, dar și colaborarea politică recentă – asumată public – dintre echipa dumneavoastră și echipa Președintelui României, domnul Nicușor Dan, care a declarat deschis susținerea pentru campania electorală din 28 septembrie 2025, consider că aveți responsabilitatea morală și competența instituțională de a contribui la clarificarea acestei situații. În lipsa unor explicații concrete și a unor probe clare care să justifice această măsură drastică – motivată generic prin riscuri la adresa „securității naționale”, denotă în mod evident intenția de a influența climatul electoral din Republica Moldova”, se menționează în adresarea lui Ceban.

Președinția nu a comentat deocamdată adresarea edilului.

Amintim că Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie 2025, pentru o perioadă de cinci ani. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. Ceban califică decizia drept una politică.

Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”. Ceban a respins public aceste acuzații.

Într-un interviu pentru NewsMaker, președinta Maia Sandu a respins acuzațiile lansate de primarul capitalei, Ion Ceban, care a afirmat că interdicția sa de intrare în spațiul Schengen ar fi rezultat dintr-o presupusă „înțelegere” prin care omologul său român, Nicușor Dan, „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat în campania prezidențială din România.

Referindu-se la motivele aplicării interdicției în privința lui Ion Ceban, Sandu a subliniat că „răspunsurile la aceste întrebări pot fi obținute și cerute doar de către persoanele care au fost incluse pe lista sancțiunilor”.

„Ce cred eu despre acest lucru este una, iar ceea ce se întâmplă formal și real este altceva. Guvernul nostru nu poate întreba niciun stat care emite astfel de sancțiuni și nici nu o va face, nu va întreba de ce și în ce scop. Doar respectivele state pot oferi răspunsuri în acest sens”, a menționat președința, precizând că nu s-a adresat autorităților române pe acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: