Șeful SIS: Alexandr Nesterovschi se află în regiunea transnistreană (VIDEO)

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a declarat pe 31 martie că instituția pe care o conduce „deține informații confirmate că Federația Rusă l-a ajutat pe cetățeanul Alexandr Nesterovschi să se eschiveze de la închisoare”. Potrivit șefului SIS, Nesterovschi a fost transportat cu un mijloc auto, cu numere diplomatice ale Federației Ruse, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, unde se află și până în prezent. Conform SIS, lucrătorii ambasadei Federației Ruse „coordonau cu atenție deplasare acestui mijloc de transport”. La fel, potrivit Serviciului, șoferul din cadrul ambasadei „s-a deplasat direct spre locația așa numitului consulat mobil al Federației Ruse amplasat în orașul Tiraspol”.

„La data de 18 martie 2025, ora 20:15 – cu o zi înainte de pronunțarea sentinței de condamnare, Alexandr Nesterovschi a fost documentat intrând pe teritoriul Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău. Ulterior, în dimineața zilei de 19 martie 2025, Alexandr Nesterovschi a fost transportat cu un mijloc auto, cu numere diplomatice ale Federației Ruse, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, unde se află și până în prezent sub protecția directă a serviciilor speciale ruse. La momentul pronunțării sentinței, acesta deja se afla pe teritoriul din stânga Nistrului”, a comunicat șeful SIS, adăugând că cele relatate „sunt confirmate prin imagini video”.

În continuare, șeful SIS a prezentat cronologia evenimentelor din cazul Nesterovschi. Potrivit lui Musteața, pe 18 martie, Alexandr Nesterovschi s-a urcat într-un automobil de model Hyundai Tucson, ce aparține unei cunoștințe de ale sale. Mașina a realizat un cerc în jurul ambasadei, pentru a se asigura că nu este supravegheată. Ulterior, Nesterovschi a intrat în curtea ambasadei. 

„Identitatea șoferului care l-a dus la ambasadă a fost stabilită de către SIS și transmisă organelor de drept”, a comunicat Musteața, adăugând că „șoferul a confirmat faptul că l-a transportat pe acesta la sediul ambasadei ruse”.

Potrivit șefului SIS, în intervalul orelor 21:00 și până după miezul nopții a fost sesizată o activitate atipică a diplomaților ruși pentru orele nopții, deplasându-se spre clădirea ambasadei în afara orelor de program.

„Ulterior, pe 19 martie, la ora 11:19, un microbuz de model Mercedes Sprinter, cu numere diplomatice ale Ambasadei Federației Ruse, a părăsit teritoriul ambasadei iar la un interval de o oră microbuzul a fost fixat la postul vamal intern – Gura Bîcului, deplasându-se cu viteză în direcția regiunii transnistrene”, a relatat șeful SIS, adăugând că la momentul deplasării postului intern microbuzul a ignorat semnele de circulație rutiere, inclusiv a intrat pe teritoriul din stânga Nistrului „fără a fi suspus procedurilor prestabilite”.

Conform SIS, lucrătorii ambasadei Federației Ruse „coordonau cu atenție deplasare acestui mijloc de transport”. Potrivit Serviciului, șoferul din cadrul ambasadei „s-a deplasat direct spre locația așa numitului consulat mobil al Federației Ruse amplasat în orașul Tiraspol”.

Reprezentanții Ambasadei Federației Ruse la Chișinău nu au reacționat deocamdată la declarațiile făcute de șeful SIS.

***

Pe 19 martie, Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Deputatul nu a fost prezent la ședința de judecată, fiind dat ulterior în căutare. În ziua când a fost pronunțată sentința s-a aflat că Nesterovschi a obținut cetățenia Federației Ruse.

Inspectoratul General al Poliției a declarat că, din informațiile pe care le dispune, deputatul nu ar fi părăsit Republica Moldova.

Ulterior, deputatul și președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a declarat că Nesterovschi s-ar afla pe teritoriul ambasadei Federației Ruse din Republica Moldova sau în regiunea transnistreană. Carp a adăugat că Nesterovschi nu a părăsit Republica Moldova pe cale legală, iar scenariul în care a plecat ilegal este „mai puțin plauzibil” la această etapă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: