Ion Chicu
Максим Андреев, NewsMaker

„Nici guvernul nu a reușit să se uite”. Chicu admite că mai multe legi au fost adoptate „în pripă”

Premierul demisionar Ion Chicu admite că unele legi votate recent au fost adoptate în grabă și fără să fie consultate cu partenerii de dezvoltare. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 23 decembrie a emisiunii „Politica Nataliei Morari” de la TV8.

„Legile complexe care au fost votate în ultimele două săptămâni necesită discuții, consultare, inclusiv cu partenerii, lucru care nu s-a făcut”, a recunoscut Ion Chicu.

Cu referire la Legea privind micșorarea vârstei de pensionare, adoptată la inițiativa PSRM, Ion Chicu a admis că aceasta trebuie modificată, însă nu în grabă.

„Când s-a făcut reforma anterioară și au majorat vârsta de pensionare pentru femei s-a făcut tot sub presiunea partenerilor „de dezvoltare”. A fost o eroare. Eu sunt de acord că la bărbați trebuia de majorat, nu și la femei. La situația actuală, legea va intra în vigoare, dacă nu va fi declarată neconstituțională, de la 1 ianuarie 2022. Mai este un an pentru a vedea ce-i cu legea asta. Eu cred că faptul că s-a mers repede pe așa o reformă complexă tot nu e bine. Nici guvernul nu a reușit să se uite peste această lege”, a declarat Chicu.

Întrebat despre modificările la legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), conform cărora averea funcționarilor publici poate fi verificată pe o perioadă de doar un an de la plecarea din funcție și nu timp trei ani, cum era anterior, premierul demisionar a admis că și aceasta s-a făcut „în pripă”.

„Și aici este un proiect de lege care trebuia consultat cu partenerii de dezvoltare, pentru că noi știm cât de atenți sunt la aceasta. Și aici s-a făcut în pripă. Decizie politică… Eu consider că dacă aveau acele intenții trebuia de la începutul anului să discute. Eu n-am avut nevoie de așa modificări, întrebați politicienii care au făcut legea”, a spus Chicu.

Ion Chicu a criticat și inițiativa PSRM și a Platformei parlamentare „Pentru Moldova” de abrogare a deciziei de a transmite terenul Stadionului Republican către Ambasada SUA. Premierul demisionar a precizat că decizia ar putea provoca probleme în relațiile cu partenerii.

***

Ion Chicu a anunțat pe 23 decembrie că demisionează din funcția de prim-ministru al țării. Acesta a precizat că va discuta cu Maia Sandu după învestirea acesteia în funcția de președintă a țării și va lua o decizie privind faptul dacă va asigura sau nu interimatul funcției de premier.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil: sancțiuni sincronizate cu SUA

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: