Ion Chicu
Максим Андреев, NewsMaker

„Nici guvernul nu a reușit să se uite”. Chicu admite că mai multe legi au fost adoptate „în pripă”

Premierul demisionar Ion Chicu admite că unele legi votate recent au fost adoptate în grabă și fără să fie consultate cu partenerii de dezvoltare. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 23 decembrie a emisiunii „Politica Nataliei Morari” de la TV8.

„Legile complexe care au fost votate în ultimele două săptămâni necesită discuții, consultare, inclusiv cu partenerii, lucru care nu s-a făcut”, a recunoscut Ion Chicu.

Cu referire la Legea privind micșorarea vârstei de pensionare, adoptată la inițiativa PSRM, Ion Chicu a admis că aceasta trebuie modificată, însă nu în grabă.

„Când s-a făcut reforma anterioară și au majorat vârsta de pensionare pentru femei s-a făcut tot sub presiunea partenerilor „de dezvoltare”. A fost o eroare. Eu sunt de acord că la bărbați trebuia de majorat, nu și la femei. La situația actuală, legea va intra în vigoare, dacă nu va fi declarată neconstituțională, de la 1 ianuarie 2022. Mai este un an pentru a vedea ce-i cu legea asta. Eu cred că faptul că s-a mers repede pe așa o reformă complexă tot nu e bine. Nici guvernul nu a reușit să se uite peste această lege”, a declarat Chicu.

Întrebat despre modificările la legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), conform cărora averea funcționarilor publici poate fi verificată pe o perioadă de doar un an de la plecarea din funcție și nu timp trei ani, cum era anterior, premierul demisionar a admis că și aceasta s-a făcut „în pripă”.

„Și aici este un proiect de lege care trebuia consultat cu partenerii de dezvoltare, pentru că noi știm cât de atenți sunt la aceasta. Și aici s-a făcut în pripă. Decizie politică… Eu consider că dacă aveau acele intenții trebuia de la începutul anului să discute. Eu n-am avut nevoie de așa modificări, întrebați politicienii care au făcut legea”, a spus Chicu.

Ion Chicu a criticat și inițiativa PSRM și a Platformei parlamentare „Pentru Moldova” de abrogare a deciziei de a transmite terenul Stadionului Republican către Ambasada SUA. Premierul demisionar a precizat că decizia ar putea provoca probleme în relațiile cu partenerii.

***

Ion Chicu a anunțat pe 23 decembrie că demisionează din funcția de prim-ministru al țării. Acesta a precizat că va discuta cu Maia Sandu după învestirea acesteia în funcția de președintă a țării și va lua o decizie privind faptul dacă va asigura sau nu interimatul funcției de premier.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova Fruct

Moldova exportă mai mult. Ce se ascunde în spatele cifrelor optimiste? (ANALIZĂ)

În august, pe fondul creșterii continue a deficitului comercial al Moldovei, exportul de mărfuri a crescut considerabil, iar ritmul scăderii acestuia de la începutul anului s-a redus. NewsMaker explică cu ce și cum a făcut comerț Moldova în acest an și de ce experții numesc saltul exporturilor din august „necalitativ”.

Ce se întâmplă cu comerțul extern al Republicii Moldova?

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în august anul acesta exportul din Moldova a crescut cu 22% comparativ cu august anul trecut, atingând 332,6 milioane de dolari. În același timp, opt luni ale anului (ianuarie–august), exportul s-a redus cu 2,45% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024 și a constituit 2,28 miliarde de dolari.

Importul de mărfuri în ianuarie–august anul acesta a crescut comparativ cu anul trecut cu 18,3%: de la 5,8 miliarde la 6,9 miliarde de dolari. Deficitul balanței comerciale, astfel, s-a mărit într-un an (din august 2024 până în august 2025) aproape cu o treime — de la 3,5 miliarde la 4,6 miliarde de dolari.

Ponderea principală a exporturilor (67,54%) revine țărilor Uniunii Europene, ceea ce constituie 1,54 miliarde de dolari (cu 0,23% mai mult decât anul trecut), ponderea CSI a constituit 6,29%. Dacă vorbim despre țări, cel mai mult Moldova exportă în România — 29,6% din exportul total, în Italia și Turcia — câte 9,4%, în Cehia — 8,6%, în Ucraina — 7,9%. Ponderea Germaniei constituie 3,6%, a Rusiei — 3,1%, iar a Bulgariei — 3%.

În structura exporturilor, conform rezultatelor pentru primele opt luni ale anului, lideri sunt următoarele mărfuri: mașini și aparate electrice și părțile acestora — 16%, semințe și fructe oleaginoase — 14%, legume și fructe — 10,2%, cereale și produse din cereale — 8,9%, îmbrăcăminte și accesorii — 8,5%, băuturi alcoolice și nealcoolice — 6,4%, mobilă și componentele acesteia — 3,7%, articole din substanțe minerale nemetalice — 3,0%, petrol, produse petroliere și produse similare — 2,2%.

Cel mai mult, în opt luni, a scăzut exportul de grăsimi și uleiuri vegetale (–64,6%), petrol și produse petroliere (–43,9%) și cereale și produse din cereale (–16,6%). În același timp, a crescut exportul de semințe și fructe oleaginoase — de 1,7 ori (până la 320 milioane de dolari), de minereuri metalice și deșeuri de metale — cu 43,4%, precum și de instrumente și aparate profesionale, științifice și de măsurare și control — cu 31,1%, și de produse metalice prelucrate — cu 23,6%.

În statistica recentă a exporturilor și importurilor este interesant faptul că în august s-a înregistrat o creștere semnificativă a exportului după o scădere considerabilă la începutul anului. Astfel, în ianuarie–februarie anul acesta, exportul a scăzut cu 14,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut; în ianuarie–aprilie — cu 11,3%; în ianuarie–iunie — cu 0,1%; în ianuarie–iulie — cu 5,7%; iar în ianuarie–august — cu 2,45%. Astfel, se poate spune că ritmul de scădere al exporturilor s-a încetinit.

Ce este în neregulă?

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a declarat pentru NewsMaker că, în pofida creșterii semnificative a exporturilor în luna august, aceasta a fost una „necalitativă”. „În august, exportul a crescut cu 60 de milioane de dolari, dar cea mai mare parte a acestei creșteri este reprezentată de floarea-soarelui și cereale. Am avut o recoltă bună, și în loc să o transformăm în ulei de floarea-soarelui, am exportat semințe”, a explicat Ioniță.

Dintre aspectele pozitive, expertul menționează creșterea exporturilor de îmbrăcăminte din Republica Moldova. Potrivit lui, în pofida scăderii semnificative de la începutul anului, exporturile ar putea înregistra, până la sfârșitul lui 2025, o creștere comparativ cu anul 2024, când acestea au însumat 2,7 miliarde de dolari. Totuși, a precizat el, volumul exporturilor nu va atinge nivelul record din 2022 — de 4,3 miliarde de dolari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: