Andrei Mardari / NewsMaker

Nicu Popescu: Moldova va păstra decizie luată în 2014 față de sancțiunile împotriva Rusiei

Republica Moldova va păstra aceeași decizie luată în 2014 față de sancțiunile împotriva Rusie, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu. Decizia a fost luată încă din anul 2014, după anexarea Crimeei, a precizat vicepremierul în cadrul ediției de luni seară, 28 februarie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Deciziile privind impunerea unor sancțiuni contra Federației Ruse nu sunt decizii simple. Aceste decizii sunt complicate, dificile, pentru state mult mai puternice, mult mai prospere, cu mai multe alternative pentru funcționarea economiei acestor state decât Republica Moldova”, a spus Popescu.

Ministrul de Externe a precizat că poziția țării noastre a fost formulată imediat după izbucnirea războiului, la o întâlnire a unui secretar de stat al Ministerului cu ambasadorul rus.

„Noi am spus ce credem despre acest act de război nejustificat împotriva Ucrainei”, a menționat ministrul.

Potrivit acestuia, „Din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, în RM s-a luat decizia de a nu alinia Republica Moldova la sancțiunile europene sau americane introduse contra Rusiei. Noi menținem această linie”.

„Motivele sunt multiple, inclusiv faptul că societatea noastră, economia noastră, sistemul nostru energetic sunt prea vulnerabile pentru a îngreuna RM în astfel de poziționări, care implică costuri”, a menționat Nicu Popescu.

Ministrul a recunoscut că au existat diferențe de opinii în ceea ce privește atitudinea Moldovei față de acțiunile Rusiei, dar poziția față de sancțiuni rămâne neschimbată.

„Noi am avut această amplitudă și diferență de limbaj în poziționarea verbală față de Rusia, dar la capitolul sancțiuni, a existat o continuitate clară în absolut toate guvernările”, a zis vicepremierul de Externe.

Totodată, Popescu a reiterat faptul că există comunicare între Republica Moldova și Federația Rusă: „Există mai multe situații legate de cetățenii noștri blocați în Federația Rusă care nu pot traversa Ucraina din motive obiective, care au nevoie de asistență pe teritoriul Rusiei și noi avem nevoie să discutăm”.

„Noi, ca stat, menținem exprimarea poziției noastre față de acțiunile Federației Ruse pe acest palier diplomatic și verbal”, a adăugat ministrul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: