Tudor Mardei | NewsMaker

Nicu Popescu: Moldova s-a aliniat la 4 din cele 6 pachete de sancțiuni impuse de UE împotriva Rusiei

Republica Moldova s-a aliniat la patru din cele șase pachete de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse, în contextul războiului declanșat de Moscova în țara vecină, Ucraina. Anunțul a fost făcut de vicepremierului Nicu Popescu, pe 15 octombrie. Șeful diplomației de la Chișinău susține că, până a fi aprobate, toate sancțiunile au fost analizate prin prisma impactului asupra țării.  

Nicu Popescu a declarat că, în ultimii 1,6 ani, țara noastră s-a aliniat la mai multe pachete de sancțiuni, care vizează mai multe state, inclusiv Federația Rusă. Șeful diplomației de la Chișinău susține că țara s-a aliniat la „majoritatea absolută a declarațiilor de politică externă” și a „regimurilor de sancțiuni elaborate și aplicate de UE”.

„Sunt 6 pachete de sancțiuni care într-un fel sau altul vizează cetățenii sau persoanele juridice din Federația Rusă. (…) Din cele 6 pachete de sancțiuni care au vizat Rusia, Republica Moldova s-a aliniat la 4. (…) Fiecare pachet are propriul număr, propria dată  de publicare în Monitorul Oficial al UE. Acest lucru a fost făcut de ceva timp. (…) Mai rămân anumite pachete de sancțiuni, care sunt trecute prin prisma unei analize de impact asupra Republicii Moldova. Evident, scopul nostru este de a menține stabilitatea și securitatea țării noastre”, a declarat Nicu Popescu.

Întrebat dacă vicepremierul Vladimir Bolea, tot el ministru al Industriei Alimentare și Agriculturii ar fi cel care ar bloca, la nivel de guvern, pachetul care vizează domeniul agriculturii, Nicu Popescu a răspuns: „În nici un caz nu cred că este cazul să validăm astfel de speculații. Absolut toate  aceste decizii sunt luate colegial, se fac analize de impact. Noi, ca și echipa de guvernare, am făcut foarte multe pentru a ne asigura că impactul economic al acestui război asupra țării noastre este minimizat, iar sectoarele vulnerabile, cum ar fi cel agricol sau energetic, sunt protejate”.

De menționat că UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei, ca răspuns la războiul de agresiune împotriva Ucrainei declanșat la 24 februarie 2022 și la anexarea ilegală a regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson din Ucraina. Acestea se adaugă măsurilor impuse Rusiei încă din 2014, ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk. Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice și măsuri privind vizele.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: